G4Media.ro

EXCLUSIV Povestea unui tânăr român care a ajuns să lucreze la un…

EXCLUSIV Povestea unui tânăr român care a ajuns să lucreze la un club de fotbal istoric din Premier League. Are doar 25 de ani și a plecat din țară cu 200 de lire în portofel

Dragoș Căvășdan e un necunoscut în România. A terminat un liceu în Oradea, secție de filologie, iar acum, la vârsta de 25 de ani a ajuns să lucreze la Southampton, un club istoric din Premier League, considerat de specialiști cel mai puternic campionat de fotbal din lume. Românul e analist, antrenor și scouter pentru academia de fotbal a englezilor, una dintre cele mai renumite din Regat.

Dragoș nu a jucat niciodată fotbal.

„Încerc să fac ce nu cred că aș fi putut în România. Să îmi fac o carieră în antrenorat. În România aș fi fost judecat fiindcă eu nu am jucat fotbal. Aici am descoperit o șansă, am muncit și ăsta este tot secretul. Sunt tânăr, foarte tânăr și nu mă mulțumesc cu puțin.”

Foto: Arhiva personală

Derulăm câțiva ani în spate. Dragoș termină liceul Aurel Lazăr din Oradea. La recomandarea unei profesoare aplică pentru o bursă de studiu în UK, mai exact în Southampton, la Solent University,  facultatea de sport și științe sociale, studiu fotbal.

Primește și răspunsul: „ești admis în prima etapă, dar mai ai de trecut câteva.” Era 2014, iar absolventul de liceu din Oradea își făcea bagajele pentru a merge în Anglia. Nu mai fusese niciodată. Până să ajungă și-a căutat și o chirie. Nu știa dacă e reală sau nu.

A luat 200 de lire bani împrumut și cu ei s-a dus în necunoscut.

„Nu știam ce mă așteaptă, nu aveam pe nimeni acolo, nici măcar prieteni care să fie plecați în Anglia. Eram singur. Am ajuns, am luat o chirie cu un indian, m-am dus la școală, cam asta. Aveam 200 de lire în buzunar. Cu jumătate mi-am plătit o parte dintr-o licență de studiu pentru un brevet de antrenor la juniori, iar cu restul de bani mi-am luat un bilet la un meci de fotbal. Nu aveam posibilități și trebuia să mă întrețin cumva.”

Pentru a putea merge ziua la cursuri și pentru a supraviețui într-o lume cu totul nouă, românul s-a angajat la o pizzerie cu program de noapte.
„Ajunsesem în septembrie în Anglia, iar în decembrie am început să lucrez. Era primul meu job. Trebuia să fac ceva să trăiesc, nu? Făceam pizza toată noaptea, asta este. Nu mi-e rușine absolut deloc. Luam salariul minim pe economie, dar mă întrețineam. Nu îmi plăcea, e evident, dar m-a ajutat foarte mult. Reușeam să trăiesc cu banii ăia.”

Foto: Arhiva personală

Dragoș își termina programul de noapte, dormea două sau trei ore,  dimineața mergea la cursuri, iar între cursuri făcea și voluntariat în cadrul unei organizații care se ocupa cu suport social și legal pentru persoanele din afara UK care voiau să se mute. „E foarte greu să ajungi ca străin aici, dar am tras cât am putut de mine. Dimineața mergeam la facultate, apoi făceam voluntariat, apoi iar cursuri și muncă.”

În timpul facultății a văzut un anunț de angajare la un club de copii, club numit City Youth Central.  A mers și-a început să lucreze cu o grupă de 11 ani. E un centru de copii destinat în special copiilor de imigranți, fără posiblități materiale, cu probleme de adaptare în Anglia. E echipa la care a început fotbalul Jamal Masiala, ajuns acum, la 17 ani, la Bayern Munchen și considerat unul dintre viitoarele staruri din fotbalul mondial.

„Era un club al diversității, dacă doriți. Genul de club care ia copiii de pe stradă pentru a-i ajuta să joace fotbal. Da, Masiala aici a început, la City Youth și mereu pomenește despre asta în interviurile pe care le acordă. Când a ajuns aici, nu vorbea nici engleză, îi era foarte greu, nu îl băga nimeni în seamă”, spune Dragoș.

Mica echipă de cartier a fost apoi la un pas să se desființeze. În 2019 , în luna martie, Dragoș Căvășdan a fost votat în unanimite de membrii CA președinte al City Youth Central. Recent, că tot pomeneam de Jamal Masiala, tânărul fotbalist de la Bayern Munchen a organizat un turneu împreună cu familia sa la City Youth, locul unde a început să joace fotbal.

Clubul s-a salvat. Au venit și sponsori lângă, s-au încheiat mai multe parteneriate cu branduri importante.

„În 2018,  clubul avea £80 în cont și facturi de vreo £1,000. În 2021, clubul avea peste £5,000, fără facturi neplătite. În 2018, clubul avea 6 parteneri. În 2021, clubul avea peste 20 de parteneri. În 2018, clubul a primit o lovitură de la furnizorul de echipamente. Practic nu mai aveam. În 2021, Nike a anunțat că va sponsoriza clubul. În 2018, clubul ducea lipsă de jucători. În 2021, clubul avea 2 centre private de recrutare. În 2021, Jamal Musiala și familia lui au organizat un turneu aici”, își amintește românul.

Căvășdan își dorea, însă, ceva mai mult decât un club mic de cartier. Românul a lucrat și la Bournemouth, la centrul de copii și juniori. Bournemouth evolua la vremea respectivă în Premier League.

„Am studiat, am reușit să termin bine facultatea. În 2014 eram 120 înscriși și am terminat doar 60. Apoi am lucrat pentru Bournemouth. De luni pana joi, mergeam la o grupă de 8 ani. Eram asistent. Filmam antrenamente, mergeam la meciuri cam 3-4 zile pe săptămână. După șase luni am vrut să rămân, dar nu mi-a plăcut ce mi-au oferit. Mi-au propus un intership, dar consideram că făcusem mult mai mult. Eram de multe ori primul acolo. Fiind străin, venind din afară, faci tot ce poți. Făceam tot ce puteam și eu și de asta ajungeam mereu printre primii.”

De aici, Dragoș a ajuns la un interviu la Wooking, o echipă din liga a patra din Anglia. Urma să fie analist la echipa seniori. A și fost la un interviu.

„Era un pas mare, dar contractul era foarte mic, nu puteam trăi așa. Primeam, practic, bani de cheltuială pentru drum, mâncare și zi de meci.”

Dar tânărul din România nu a renunțat. Printr-un fost antrenor de la City Central, ajuns la Southampton, Dragoș a primit propunerea de a lucra cu celebrul club din Premier League și acm e analist, antrenor și scouter pentru academia de fotbal a englezilor. Southampton i-a dat fotbalului, printre alții, pe Theo Walcott, Alex Oxlade-Chamberlain, Adam Lallana, Luka Shaw sau Gareth Bale.

Între timp, Dragoș a pus și bazele propriei sale academii de fotbal, TgkAcademy, tot în Southampton.

„Găsim copii talentați care au nevoie de ajutor și pe care încercăm să îi aducem în fotbalul profesionist. Multora le este foarte greu și primesc puține șanse la cluburi importante, din primele ligi, să zicem. Noi încercăm să găsim ce e mai bun, de viitor și să-i oferim fotbalului. Faptul că am fost angajat de Southampton e un început. Am 25 de ani și până la 30 mi-am propus să obțin licența A. Visul meu? Să ajung să antrenez în Premier League. De ce să nu pot? Am 25 de ani și știu ce îmi doresc. Un vis nu face rău nimănui.”

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. Ma-ntreb ca emigrant ce-or intelege romanii din asta?Cum,fara o relatie,nimic?O triectorie a unui roman istet,muncitor,pregatit sa faca sacrificii,una peste alta e doar o poveste din milioanele de romani care si-au cautat norocul ,departe de cumetriile romanesti.

    • Pai citeste stirea mai Max. Tanarul a mers in Anglia cu 200 de lire,in luna septembrie,iar din luna decembrie a inceput munca. Cu ce a trait in tot timpul asta?! Ca din aia 200 a platit un bilet la meci si un curs!. Iar la Southampton zice ca a ajuns datorita unui cunoscut de la clubul de copii. Deci prin relatii,ca asa merge si acolo.

    • Bai Surso, de unde ai dedus tu, inteligenta pamantului, ca a ajuns pe pile la Southampton? Ai idee cate interviuri a avut pana sa ajunga acolo? Cine e prietenul care l-a recomandat si cum si in ce context? Sau esti doar un hater din nastere? Tipic romanesc: stirea e despre unu care a reusit si se gasesc rapid „lupii moralisti”

    • Va ba ca scrie in stire. Macar citeste inainte sa critici.

  2. Caine e un senzor

    🙂

  3. For the record, e Jamal Musiala, nu Masiala cum ati scris.

  4. Cei mai muncitori romani sunt peste hotare, sau se pregatesc sa plece fiindca nu sunt apreciati aici.

  5. Adio, dar rămân cu tine!
    Aci ne crapă oasele, jenule! Cu internetu de gât!
    Cu fosilele după noi! 🤣🤣🤣
    PS. Comentariul lui Vladimir era despre cei care MUNCESC! Nu despre pensionari nostalgici.😜
    Hai, că și cu Marcel, facem de-o miuță! Te mai ține?
    Sau atârnă greu izmana?