G4Media.ro

Povestea sibianului de 35 de ani infectat cu coronavirus și care a…

Sursa foto: G4Media.ro

Povestea sibianului de 35 de ani infectat cu coronavirus și care a stat două săptămâni în comă. Toată familia lui, inclusiv copilul de un an, s-a îmbolnăvit, iar mama bărbatului a murit

Marius este unul dintre cei doi pacienți sibieni internați în stare gravă la Secția de Terapie Intensivă, fiind testat pozitiv cu Covid-19. În vârstă de 35 de ani, el a reușit să învingă virusul după ce două săptămâni a stat în comă. Întreaga lui familie, soția și copilul de doar un an și doua luni, fratele și părinții lui au fost infectați.Spune că psihic și sufletește își va reveni foarte greu. Astăzi se împlinește fix o lună de când a fost externat, scrie Turnul Sfatului.

Marius spune că nici în ziua de astăzi nu a aflat și nici nu crede că va afla vreodată de unde și de la cine a luat virusul. Își amintește că în luna ianuarie a acestui an a fost răcit, cu febră și cu tuse, dar s-a tratat cu ceaiuri și paracetamol și i-a trecut. La începutul lunii aprilie, aceleași simptome: răceală și tuse. La fel ca în ianuarie, a luat paracetamol și ceaiuri pentru răceală, dar de data aceasta tusea s-a întețit și a devenit din ce în ce mai sâcâietoare. În noapte de 5 spre 6 aprilie nu a putut dormi din cauza tusei și i-a spus soției că poate e infectat cu noul coronavirus, dar mai mult în glumă decât să creadă cu adevărat. Au sunat totuși la Telverde.

„Știu sigur că în Sibiu nu erau anunțate cazuri sau erau foarte puține și atunci, în noaptea aceea, ne-am gândit la posibilitatea asta și am sunat la Telverde Covid și le-am spus simptomele. Îmi amintesc că cei de acolo mi-au spus să închid telefonul și să sun imediat la 112. Așa am făcut, iar ambulanța a venit destul de repede. M-au luat la spital. Pe drum mi-au făcut chestionarul acela al lor și m-au întrebat dacă am intrat cu cineva suspect în contact. Chiar nu intrasem în contact cu nimeni care să fi fost suspect sau întors din străinătate. Soția mea este în concediu de creștere copil, iar eu am lucrat de acasă. Am mers când a fost nevoie doar la magazine. Până prin 20 martie mergeam și la supermarket, dar de atunci doar la magazinele de cartier. A fost o perioadă în care nu se găseau nici măști, nici dezinfectante. Noi ni le-am comandat de pe internet și ne-au ajuns pe 30 martie, dar deja cred că eram infectat”, își amintește Marius.

Ajuns la spital medicii și-au dat seama că nu este bine. Marius spune că unul dintre ei i-a spus că are plămânii unei persoane care fuma de 40 de ani. L-au testat, i-au luat sânge, i-au pus masca de oxigen și l-au internat direct pe secția ATI.

„Eu nu am fost niciodată la spital. Chiar nu știam unde mă duc. Eu am crezut că acolo erau saloanele unde trebuiau să mă interneze. Acum că mi s-a povestit mă gândesc că a fost destul de grav dacă m-au dus direct pe Terapie Intensivă. Toată noaptea mi s-au făcut proceduri apoi am adormit și m-am trezit luni seara, după care am adormit iar. De atunci nu mai știu nimic. M-am trezit după două săptămâni și am văzut forfotă mare în jurul meu. Mă tot întrebau lucruri să vadă cum reacționez, iar eu le dădeam din cap, pentru că nu puteam vorbi”, povestește Marius.

Timp de două săptămâni a fost în comă indusă și ventilat mecanic. Marius spune că, din ce i s-a povestit, inițial a fost intubat, dar nu răspundea bine la procedură, așa că medicii au decis să-i facă o traheostomie. Este vorba despre o procedură medicală prin care se face o incizie la nivelul gatului și a traheei, pentru deschiderea directă a căii aeriene. După câteva zile, de când s-a trezit i s-au explicat o parte dintre procedurile la care a fost supus și a fost încurajat să lupte mai departe pentru că trecuse greul.

Marius a stat internat în două secții ale Spitalului Județean Sibiu, inițial la ATI și apoi, când a fost stabil, la secția de Boli Infecțioase din 6 aprilie și până în 8 mai, când i s-a dat drumul acasă. Ziua lui de naștere a fost chiar în prima zi de Paște. Atunci era intubat și lupta să trăiască. Așa a sărbătorit-o. Abia acum, după o lună de când este acasă se descurcă singur, dar mai durează alte două luni până când se va recupera de tot. Își dorește ca atunci când va fi bine să-i găsească pe toți medicii care l-au tratat și să discute în detaliu cu ei.

În timp ce Marius era ventilat mecanic la secția de Terapie Intensivă, întreaga sa familie, mama, tatăl, fratele, soția și băiețelul de un an și doua luni, erau internați în spital cu același diagnostic ca al lui. Marius spune că la toți virusul a acționat diferit. Soția și copilul au avut doar o febră ușoară, însă testele au ieșit negative abia după 45 de zile, fratele lui a fost ceva mai grav, pentru că i s-a pus masca de oxigen, tatăl lui, deși era cel mai învârstă, a ajuns primul acasă dintre ei, iar din păcate, mama lui nu a reușit să se vindece și să trăiască.

Citește reportajul integral în Turnul Sfatului

Sursa foto: G4Media.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. De citit de catre hipsteri ! :((

  2. Trimiteti articolul lui Ciolacu, Ponta si Tariceanu.

  3. Unde sunt cretinii de serviciu ca sa ne cante refrenul „e doar o gripa, e doar o raceala” si „e grav doar pentru bosorogi”?

    • Aproximativ 20% dintre raceli sint provocate de coronavirusuri. Infectia cu coronavirusachele zilei poate fi considerata si o raceala.
      Faptul ca e o raceala nu inseamna ca nu poti muri din ea, iar raceala asta se dovedeste a fi deosebit de agresiva cu o parte din cei afectati, pentru unii fiind mortala.
      Intr-adevar, cei care minimizeaza pericolul spunind, „e doar o raceala” gresesc, dar nu pentru ca-i zic raceala ci pentru „doar”. Nu e „doar”, e o raceala deosebita.
      Dar chiar si racelile „obisnuite” pot fi letale, bunicul meu a murit la 78 de ani dupa ce a racit si inima, slabita de virus, i-a cedat. Asta acum vreo patru decenii.

  4. 😔😔😔😔

  5. Un caz grav. Acum pt obiectivitate acrieti si de miile care nu au facut nimic

  6. Sansele de a contracta o infectie intr-un magazin mic de cartier sunt mai mari decat de la supermarchet.
    Daca un client stranuta si nu pune mana la gura, nimeni nu indrazneste sa-l admonesteze, macar.
    La supermarchet, de bine de rau, spatiile sunt mai mari, poti tine distanta si sunt mai multi care obiecteaza la nerespectarea regulilor pe langa gardieni si personal.
    Chiar si regulile de igiena suntt mai riguros urmarite (in general, teama de sefi este si ea un argument), chiar daca traficul este mult mai mare – sau poate tocmai de aceea.

    • Exact, ideea ca magazinele mici de cartier sint mai putin periculoase e inca un exemplu de gindire comuna, considerata corecta de cei mai multi, dar care e gresita. Volumul de aer e un factor important in transmiterea bolii asteia.

    • Dar problema e că în mintea omului „obișnuit”, fără nicio urmă de înțelegere a microbiologiei, care încă mai ia antibiotice de capul lui, când spui cuvântul „răceală” s-a rupt filmul… a, doar o răceală. Mai spune-i că sunt vreo 200 de tulpini de rinovirusuri, 40 de coronavirusuri, plus RSV/parainfluenza, plus altele NEIDENTIFICATE, care toate dau „răceală”, și te înjură că ești prost. De asta nu trebuie echivalată patologia (boala) cu agentul patogen (virusul), pentru că e o echivalență falsă, iar unele patologii se suprapun, pe profile de risc foarte diferite de la un virus la altul.