Polonia şi Ungaria formulează un recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva mecanismului european care condiţionează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept

Ungaria şi Polonia, aflate în conflict deschis cu Bruxellesul, contestă luni, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un nou mecanism care condiţionează plăţile către statele membre de respectarea statului de drept şi care riscă să le priveze de finanţări europene, într-o atmosferă exacerbată de o decizie controversată a Curţii Constituţionale poloneze, relatează AFP, citată de News.ro.

Date în judecată în mai multe rânduri la Curtea de la Luxemburg, Budapesta şi Varşovia sunt, de această dată, iniţiatoarele recursului, împotriva instituţiilor europene.

Audierea, ca un paradox, are loc la câteva zile după ce cea mai înaltă jurisdicţie poloneză – apropiată Partidului Lege şi Justiție (PiS, conservator, la putere) – a hotărât să declare război primatului dreptului european şi competenţei Curţii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Dispozitivul pe care-l contestă cele două ţări este absolut nou. El permite suspendarea sau reducerea plăţii fondurilor europene către un stat, în cazul în care acesta încalcă principiile statului de drept – între altele luptă insuficient împotriva conflictelor de interese, încalcă independenţa justiţiei – şi aduce atingere sau riscă să aducă atingere intereselor financiare ale UE.

Acest „mecanism de condiţionare” este rezultatul unui compromis obţinut cu dificultate la adoptarea bugetului pe termen lung al UE, la sfârşitul lui 2020, era cerut de mult timp de către „frugali”, cu Olanda în frunte, şi nu a fost folosit niciodată.

Varşovia şi Budapesta, care se află între ţările care ar putea fi ameninţate cu această procedură – din cauza necazurilor lor recurente cu UE pe tema statului de drept – au sesizat în martie CJUE în vederea unei anulări a mecanismului.

Statele membre UE au acceptat în decembrie să aştepte avizul CJUE cu privire la acest mecanism înainte ca Comisia Europeană (CE) să-l pună în aplicare.

Însă unii eurodeputaţi denunţă această amânare şi ameninţă să dea CE în judecată, dacă nu lansează rapid această procedură, care prevede mai multe etape şi care este necesar să fie validată de către statele membre UE cu o majoritate calificată înainte să se soldeze cu o eventuală sancţiune – suspendarea sau reducerea fondurilor.

CE, supusă acestor presiuni, ar putea lansa prima etapă în săptămânile următoare, potrivit unor surse europene.

O hotărâre a CJUE cu privire la recursul polonezo-ungar – examinat într-o şedinţă de două zile care începe luni după-amiaza – ar urma să fie pronunţată abia peste câteva luni.

Eurodeputaţii au îndemnat din nou, vineri, Bruxellesul să acţioneze împotriva Poloniei, ca măsură de retorsiune faţă hotărârea fără precedent a Tribunalului Constituţional polonez, care a stabilit că anumite articole ale tratatelor UE sunt incompatibile cu Constituţia poloneză.

Această hotărâre poloneză istorică alimentează temeri cu privire la un „Polexit” şi a determinat zeci de mii de polonezi să-şi manifesteze, duminică, susţinerea faţă de apartenenţa Poloniei la UE.

Polonia argumentează – în contestarea legalităţii acestui mecanism – că acesta reprezintă o modificare de facto a tratatelor şi că nu conţine garanţiile necesare de obiectivitate şi imparţialitate.

Ungaria consideră că anumite comportamente şi situaţii susceptibile să fie sancţionate nu sunt definite suficient de precis şi creează o insecuritate juridică.

Validarea planurilor de relansare economică post-covid a ale cele două ţări este blocată, din cauza aceloraşi probleme cu statul de drept.

Totodată, hărmălaia cauzată de curtea poloneză riscă să conducă la o întârziere şi mai mare a aprobării planului Varşoviei, care prevede subvenţii în valoare de 23,9 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 12,1 miliarde de euro.

Sursa foto: The European Court of Justice / Facebook