Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Economia regiunii separatiste nerecunoscute Transnistria a scăzut cu aproape 20% anul trecut, producția industrială scăzând cu 27%, cele mai semnificative scăderi fiind în sectoarele energiei electrice, chimic și metalurgic. Potrivit INFOTAG, citată de Rador, șeful administrației locale, Alexandru Rosenberg, a anunțat aceste cifre în timp ce prezenta miercuri Consiliului Suprem un raport privind activitățile așa-zisului guvern tranasnistrean în 2025.
Transnistria, care și-a declarat independența față de Republica Moldova, dar nu este recunoscută de comunitatea internațională, trece printr-o gravă criză economică după ce sprijinul Rusiei s-a diminuat masiv.
El a atribuit declinul faptului că „anul trecut a fost marcat de întreruperi în aprovizionarea cu gaze naturale, stare de urgență și măsuri restrictive continue impuse de Republica Moldova. Mai exact, „pierderile comerciale datorate taxelor vamale impuse de statul vecin au depășit 13 milioane de dolari”.
Potrivit prim-ministrului, anul a fost dificil și pentru agricultură. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, recoltele pentru o serie de culturi au scăzut.
„În ciuda tuturor acestor lucruri, am reușit să asigurăm realizarea drepturilor constituționale ale cetățenilor și buna funcționare a agențiilor guvernamentale”, a spus Rosenberg.
Vorbind despre principalele obiective pe termen scurt, el a asigurat că „în timpul stării de urgență în curs, guvernul se va concentra pe asigurarea garanțiilor sociale și sprijinirea întreprinderilor”. Prioritățile cheie includ: păstrarea locurilor de muncă; prevenirea opririlor producției; îndeplinirea obligațiilor față de cetățeni; și asigurarea funcționării stabile a instituțiilor.
„Economia transnistreană are nevoie de noi oportunități de creștere. Acestea ar putea include dezvoltarea substituirii importurilor în agricultură, consolidarea rolului sectorului IT și dezvoltarea energiei alternative. „Obiectivul este de a atinge o creștere economică de 3-4% pe an”, a conchis Rosenberg.