Politico: UE vrea ca următorul lider al Ungariei să susțină Ucraina. Greu de crezut că se va întâmpla

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Péter Magyar, favoritul în alegerile viitoare din Ungaria, nu dă semne că ar fi alternativa pro-ucraineană pe care mulți la Bruxelles o speră, arată o analiză a publicație Politico.

Liderii UE, din ce în ce mai frustrați de obstrucționarea sprijinului pentru Kiev de către prim-ministrul Viktor Orbán, pariază în tăcere că o victorie a lui Magyar pe 12 aprilie ar putea reseta relațiile — sau cel puțin ar putea atenua tensiunile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Dar, în esență, Magyar pare adesea surprinzător de similar cu omul pe care încearcă să-l înlocuiască. El s-a opus accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme la Kiev și a semnalat că ar supune aderarea la UE unui referendum — ceea ce ar putea deraia complet procesul.

Partidul său, Tisza, a votat, de asemenea, împotriva unui împrumut UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în Parlamentul European, chiar dacă Ungaria nu era obligată să contribuie financiar.

Naționalist care pune pe primul plan interesele Budapestei, Magyar a criticat anterior ceea ce el numește erodarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina. „Nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”, a declarat el pe 28 martie.

Când Zelenski s-a ciocnit public cu Orbán pe tema împrumutului pentru Ucraina, Magyar a luat chiar partea prim-ministrului: „Niciun lider străin nu poate amenința vreun maghiar”.

Orbán, la rândul său, a încercat să-l prezinte pe Magyar ca pe un trădător aliniat cu Bruxelles și Kiev – un atac care a avut dificultăți în a-și atinge ținta, având în vedere propria poziționare a liderului opoziției.

Acest lucru lasă Bruxelles-ul într-o situație delicată: sperând la schimbare, dar pregătindu-se pentru continuitate.

„Îl transformă într-o cutie neagră”, a declarat europarlamentarul Verzilor Tineke Strik, raportorul Parlamentului European pentru Ungaria, la un eveniment organizat la Budapesta. „Ce ar pune el pe primul plan dacă ar câștiga alegerile? De fapt, asta este și pentru UE o mică enigmă.”

Unii diplomați și oficiali ucraineni cred că Magyar și-ar putea înmuia poziția dacă ar câștiga, mai ales că deblocarea miliardelor de fonduri UE înghețate este prioritatea sa.

„După discursurile sale publice, da, este puțin mai flexibil — și ne așteptăm la asta”, a spus un consilier al guvernului ucrainean. Dar există puține garanții. Întrebat dacă o Ungarie condusă de Magyar și-ar retrage veto-ul asupra împrumutului UE de 90 de miliarde de euro, o persoană familiarizată cu gândirea lui Tisza a spus că, în ultimă instanță, acest lucru ar depinde de opinia publică.

Nici Moscova, nici Kiev

În ultimii ani, Orbán s-a apropiat de Rusia, în timp ce a devenit din ce în ce mai ostil față de Ucraina. Ministrul său de externe a recunoscut că a informat Moscova după reuniuni sensibile ale UE, iar guvernul a urmărit relații mai strânse cu firmele energetice rusești. În ultimele săptămâni, Fidesz a alimentat, de asemenea, sentimentele anti-ucrainene adânc înrădăcinate, susținând că Kievul vrea să atragă Ungaria în război și să-i epuizeze resursele.

„Aceasta este o preocupare istorică. Maghiarilor nu le plac ucrainenii. Nu le plac nici rușii, dar nu-i plac pe ucraineni mai mult decât pe ruși”, a declarat pentru POLITICO ministrul maghiar pentru afaceri europene, János Bóka.

„Avem o experiență istorică cu ucrainenii în ceea ce privește crima organizată, corupția și violența. Și avem experiențe neplăcute recente și mai puțin recente în ceea ce privește conflictul dintre etnicii maghiari și ucraineni din Transcarpatia”, a spus el, referindu-se la legislația care a făcut din limba ucraineană limba principală de învățământ în regiunea Zakarpatska din vestul Ucrainei, ceea ce a pus Kievul pe calea unui conflict cu Budapesta.

Magyar a mers pe sârmă în această chestiune. În ceea ce privește Rusia, el a identificat-o ca un punct slab pentru Orbán și a acuzat guvernul de „trădare pur și simplu” în relațiile sale cu Kremlinul.

În privința Ucrainei, el nu a prezentat Kievul ca pe un inamic — dar a evitat cu grijă orice aprecieri pozitive, știind că acestea ar avea un impact negativ la urne. Asta pentru că sentimentul anti-ucrainean este adânc înrădăcinat în Ungaria.

Conform unui sondaj din toamna anului 2025 realizat de think tank-ul Policy Solutions, jumătate dintre maghiari consideră că Ucraina este periculoasă pentru Ungaria, în timp ce 64% se opun aderării Ucrainei la UE și 74% cred că guvernul maghiar nu ar trebui să trimită ajutor financiar la Kiev.

Este de remarcat faptul că Zelenski este unul dintre cei mai urâți politicieni din țară, la egalitate cu președintele rus Vladimir Putin.

„Péter Magyar nu are cu adevărat o marjă mare de manevră în ceea ce privește Ucraina”, a declarat András Biró-Nagy, directorul departamentului de soluții politice. Campania anti-Ucraina a lui Orbán, desfășurată prin intermediul mass-media aliniate partidului Fidesz în ultimii patru ani, a erodat puternic sprijinul pentru Kiev, a explicat el. „În ceea ce privește Ucraina, nu a existat o narațiune concurentă… Magyar încearcă să evite subiectul deoarece consideră că este o cauză pierdută; nu poate schimba situația.”

În timpul evenimentelor organizate de Tisza cu ocazia Zilei Naționale, în martie, un steag mare al Ucrainei a fost desfășurat în mijlocul mulțimii, în semn de protest. Dar Magyar și mass-media independentă au acuzat Fidesz că a înscenat incidentul pentru a stârni controverse. „Încă o dată, Fidesz și mașina sa de propagandă nu au putut decât să adune minciuni patetice și o provocare care a implicat un steag ucrainean”, a spus Magyar. Partidul de la putere a negat acuzația.

Astfel de încercări de a stârni tensiuni sunt peste tot. Străzile țării sunt inundate de panouri publicitare care îl înfățișează pe președintele ucrainean zâmbind, cu mesajul: „Nu-l lăsați pe Zelenski să râdă la urmă.” Iar un nou design de afiș de campanie prezintă fotografii alb-negru ale lui Zelenski și Magyar sub sloganul: „Sunt periculoși.”

„Nu-mi pot imagina ceva mai înfricoșător decât să-l declari pe victimă agresor… asta face Orbán, este cu adevărat revoltător și dezgustător”, a declarat deputata Tímea Szabó, din partidul verde Dialog pentru Ungaria, care s-a retras din cursa pentru realegere la Budapesta la sfârșitul lunii martie.

Magyar: O enigmă pentru Bruxelles

Tisza dorește să înceapă negocierile cu Comisia Europeană încă din prima zi pentru a debloca orice fonduri UE înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept — așa cum a declarat Magyar în cadrul întâlnirilor cu personalități europene de seamă, precum cancelarul german Friedrich Merz. Însă programul partidului este destul de vag în ceea ce privește angajamentele viitoare față de Bruxelles, oferind doar promisiuni vagi de îmbunătățire a cooperării dintre guvernul maghiar și instituțiile UE.

Între timp, în încercarea lui Magyar de a le demonstra alegătorilor că este pro-european, Ucraina a devenit un subiect de evitat. Și el continuă să țină Bruxelles-ul la distanță pentru a se feri de acuzațiile lui Orbán că ar fi o marionetă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Per ansamblu, reputația sa în fața curentului dominant de la Bruxelles va avea nevoie de o revigorare.

Deși partidul său, Tisza, este membru al blocului de centru-dreapta al UE — Partidul Popular European (PPE) — Magyar și europarlamentarii săi nu s-au prezentat pentru a o susține pe von der Leyen și Comisia sa la un vot de neîncredere în ianuarie și, în consecință, au fost sancționați de conducerea grupului.

Tisza s-a opus, de asemenea, acordului comercial UE-Mercosur – o altă prioritate a PPE –, în timp ce Magyar își propune să reducă dependența de importurile de petrol rusesc abia până în 2035, cu mult în urma termenului limită obligatoriu al UE, stabilit pentru 2027.

Deci, reprezintă el într-adevăr o schimbare majoră față de Orbán?

„În ceea ce privește migrația, el se aliniază în mare măsură la ceea ce spune Fidesz. Este destul de prudent și se aliniază chiar cu Orbán când vine vorba de Ucraina”, a observat europarlamentarul Strik.

„Nu critică UE, dar nici nu o apără.”