Politico: Separatiștii flamanzi se pregătesc să iasă din izolare, dar și din Belgia / Relația dintre nordul olandez și sudul francofon s-a tensionat și mai mult pe timpul epidemiei. Ultimul motiv de dispută: o pistă pentru bicicliști 

Relația conjugală dintre nordul vorbitor de olandeză din Belgia și sudul francofon era încordată încă înainte de intrarea țării în izolare. Acum, pentru naționaliștii flamanzi, divergențele dintre nord și sud pe tema revenirii din criza generată de coronavirus, sunt încă un semn că relația se apropie de sfârșit, scrie Politico.eu

Zona flamanda bogată se teme că va plăti nota de plată și pentru sudul francofon mai sărac în lungii ani de reconstrucție care vor urma.

Chiar și în chestiunile mici se văd semnele divorțului. Un motiv banal care a declanșat recent nemulțumirea flamanzilor a fost decizia de a construi o pistă pentru bicicliști pe una din arterele centrale din Bruxelles. Acest proiect eco-friendly a fost văzut ca un semn pentru Theo Francken, un veteran al celui mai mare partid naționalist flamand (N-VA) că țara se îndreaptă spre o ruptură.

Obiecția sa principală a fost că pista pentru biciclete pe Rue de la Loi discriminează circa 300.000 de locuitori din Flandra, care fac naveta în Bruxelles în fiecare zi, majoritatea cu mașina. (Politico notează că în timp ce alegătorii din Flandra votează cu dreapta separatistă, alegătorii din Bruxelles și din Valonia francofonă votează cu stânga și cu verzii).

Francken a declarat că pista pentru biciclete doar va amplifica diviziunile dintre flamanzi și Bruxelles. ”Mai devreme sau mai târziu, acest lucru va duce la o ruptură”, a mai spus el, adăugând că telemunca a adâncit schisma. ”Poate ar trebui să lăsăm să se întâmple. Bye -bye, Belgia”, a scris acesta pe Twitter.

Naționaliștii flamanzi pun în discuție în ce măsură Belgia va punea lucra ca o națiune pe marile teme ale zilei.

Belgia a fost lovită de epidemie în plină criză politică internă. După alegerile din mai 2019 care au polarizat țara, cele două partide, flamanzii naționaliști și socialiștii din sud, nu au reușit să cadă de acord asupra formării guvernului. Pentru a face față epidemiei, au lăsat deoparte divergențele optând pentru un guvern pe termen scurt condus de premierul  Sophie Wilmès.

Acum, după ce Belgia a început ridicarea treptată a restricțiilor, politicenii descoperă că vechea criză politică a izbucnit mai virulent decât oricând. ”În timpul crizei, liderii partidelor și-au pierdut încredere reciprocă”, a declarat pentru Politico un apropiat al discuțiilor.

Pandemia a dovedit că este nevoie de reforme în structura statului. Sistemul de sănătate este divizat între guvernul federal și cele regionale, care a dus la lipsă de comunicare pe mai multe teme, de la vizitele în căminele de bătrâni la responsabilii pentru depistarea persoanelor infectate.

”Acestă divizare a puterii în Belgia conduce la ineficiență, de pildă mai multe ministere se ocupă de aprovizionarea cu măști de protecție. Criza doar a confirmat ceea ce spunem de ani de zile: structura acestei țări este prea complexă”, a declarat Peter De Roover, liderul N-VA din Parlament.

Aceste nemulțumiri legate de sistemul de sănătate sunt ecoul altora, referitoare la regionalizarea țării, la aparatul de securitate cu mai multe centre de comandă, al cărui sistem de comunicare deficitar a fost vizibil în timpul atacurilor teroriste lansate de jihadiștii din Paris și Bruxelles în 2015 și 2016.

Flamanzii și valonii s-au contrat încă de la începutul pandemiei pe tema restricțiilor. În timp ce sudul dorea să urmeze modelul Franței în ce privește închiderea școlilor cât mai curând posibil, flamanzii (Flandra are o economie de două ori mai mare decât a Valoniei) a fost mult mai reținută. Aceeași discuție a apărut când s-a pus problema redeschiderii școlilor.

Înainte de epidemie, partidul naționalist flamand N-VA s-a arătat dispus să pună la sertar pretențiile sale în ce privește mai multă autonomie acordată Flandrei pentru a găsi o cale de a depăși criza politică. Dar acum nu pare să ma fie cazul.

”Această țară este foarte dificil de guvernat cu puteri fragmentate”, a declarat șeful partidului N-VA, Bart De Wever la postul național de televiziune din Belgia, vorbind despre actuala structură administrativă din Belgia ca despre un ”cal infirm”.

”Să ne folosim de criza coronavirusului pentru a face o nouă Belgie. O Belgie 2.0”, a declarat el.

În viziunea sa, Belgia ar trebui să fie o confederație, în care Flandra și Valonia nu ar fi cu totul independente, ci vor acorda guvernului federal doar acele puteri care doresc să le dea. Partidele francofone nu sunt însă de acord cu planul său, nici măcar în Flandra De Wever nu găsește prea mulți aliați care să-i susține planurile separatiste.

Celelalte partide flamande susțin că oamenii sunt acum preocupați de menținerea locurilor de muncă și nu de dezbateri despre viitorul Belgiei.

Întrebat cine va plăti pentru reconstruția economică, De Wever a declarat că ”dacă îi ascultați pe cei de la PS (partidul socialist francofon), ar fi vorba despre cei care muncesc, economisesc și conduc afaceri. Pe scurt: flamanzii”, a declarat el într-un interviu.

Politico notează că De Wever se vede amenințat politic în regiunea flamandă de către partidul de extremă dreaptă Vlaams Belang (Interesul Flamand).

Cu cât naționaliștii flamanzi presează cu politici economice de centru drepta și cu ideea reformării statului, cu atât mai puține șanse sunt să reia discuțiile cu socialiștii francofoni, cel mai mare partid din sudul țării.

S-ar putea ca dreapta reprezentată de N-VA să aibă dreptate atunci când susține că statul nu mai funcționează, dar acest lucru nu-i ajută să depășească actualul blocaj politic.

Noi alegeri ar fi probabil riscante pentru soarta națiunii.

Sursa: Politico / Traducerea și adaptarea: G4Media.ro

Sursa Foto: The Interpid Guide