Politico, despre dosarul Mogherini: Ancheta Parchetului European condus de Kovesi riscă să arunce UE în cea mai gravă criză din ultimele decenii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu cea mai gravă provocare din ultima generație, după ce o anchetă a Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, care vizează două dintre cele mai importante personalități de la Bruxelles, amenință să degenereze într-o criză de proporții, scrie Politico.

La exact un an de la începutul celui de-al doilea mandat ca președinte al Comisiei, von der Leyen, deja afectată de întrebări privind angajamentul său față de transparență și pe fondul tensiunilor crescânde cu aripa de politică externă a blocului, trebuie acum să găsească o modalitate de a evita să fie implicată într-un scandal care datează din primii ani ai mandatului său.

Anunțul Parchetului European că fostul șef al afacerilor externe al UE și un diplomat de rang înalt care lucrează în prezent în Comisia von der Leyen au fost reținuți marți a fost preluat de criticii acesteia, care au cerut din nou să se organizeze un al patrulea vot de neîncredere.

„Este în joc credibilitatea instituțiilor noastre”, a declarat Manon Aubry, copreședinta grupului Stânga din Parlamentul European.

Dacă se vor dovedi adevărate, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal care a cuprins Bruxelles-ul de la demisia în bloc a Comisiei Jacques Santer în 1999, din cauza acuzațiilor de gestionare financiară defectuoasă.

Poliția a reținut-o pe fosta vicepreședintă a Comisiei, Federica Mogherini, o politiciană italiană de centru-stânga care a condus aripa de politică externă a UE, Serviciul European de Acțiune Externă, în perioada 2014-2019, și pe Stefano Sannino, un funcționar public italian care a fost secretar general al SEAE din 2021 până când a fost înlocuit la începutul acestui an.

Parchetul European a declarat că are „suspiciuni puternice” că procedura de licitație din 2021-2022 pentru înființarea unei academii diplomatice afiliate Colegiului Europei, unde Mogherini este rector, nu a fost corectă și că faptele, dacă se dovedesc, „ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional”.

Această poveste pare să inflameze relațiile deja tensionate dintre von der Leyen și actualul șef al SEAE, Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas, au declarat patru oficiali ai UE pentru POLITICO. La începutul acestui an, Sannino și-a părăsit funcția de secretar general și a preluat un rol important în Comisia von der Leyen.

Un oficial al UE a apărat-o pe von der Leyen, dând vina în schimb pe SEAE, un serviciu autonom în temeiul tratatelor UE, care funcționează sub autoritatea Înaltului Reprezentant al Uniunii, Kallas, care este unul dintre cei 27 de comisari europeni.

„Știu că persoanele care nu o plac pe von der Leyen vor folosi acest lucru împotriva ei, dar ei folosesc orice împotriva ei”, a declarat oficialul.

„Deoarece președinta von der Leyen este liderul cel mai vizibil din Bruxelles, îi punem totul în cârcă”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să fie supusă unei moțiuni de cenzură pentru ceva ce ar fi putut face Serviciul de Acțiune Externă. Ea nu este responsabilă pentru toate instituțiile.”

Mogherini, Sannino și o a treia persoană nu au fost acuzați, iar reținerea lor nu implică vinovăția. Un judecător de instrucție are la dispoziție 48 de ore de la începerea interogatoriului pentru a decide cu privire la măsurile ulterioare.

Când a fost contactată în legătură cu Sannino, Comisia a refuzat să comenteze. Când a fost contactat în legătură cu Mogherini, Colegiul Europei a refuzat să răspundă la întrebări specifice. Într-o declarație, acesta a afirmat că rămâne „dedicat celor mai înalte standarde de integritate, echitate și conformitate – atât în materie academică, cât și administrativă”.

„Seria de infracțiuni”

Ancheta are loc într-un moment în care partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta profită de valul de nemulțumire al alegătorilor și în care UE exercită presiuni asupra țărilor din interiorul și din afara blocului în legătură cu propriile scandaluri de corupție.

„Este amuzant cum Bruxellesul ține lecții tuturor despre „statul de drept”, în timp ce propriile sale instituții seamănă mai mult cu un serial polițist decât cu o uniune funcțională”, a declarat pe X Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, care s-a confruntat cu critici din partea UE.

Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, membru al grupului de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni, care a fost în spatele unui vot de neîncredere eșuat împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru POLITICO că ia în considerare încercarea de a declanșa o nouă moțiune.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat pentru mass-media de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce le dau lecții tuturor celorlalți”.

UE s-a luptat să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. Raidurile de marți vin în urma scandalului „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei de mită din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.

Aceste anchete au implicat membri ai Parlamentului European, iar la momentul respectiv, oficialii Comisiei s-au grăbit să arate cu degetul către parlamentari și să se distanțeze de scandaluri.

Dar Comisia nu a fost imună la acuzațiile de incorectitudine. În 2012, comisarul pentru sănătate de atunci, John Dalli, a demisionat în urma unui scandal legat de lobby-ul pentru tutun. Von der Leyen însăși a fost sancționată de Tribunalul Uniunii Europene, care a decis la începutul acestui an că nu ar fi trebuit să ascundă publicului mesajele text pe care le-a schimbat cu directorul general al gigantului farmaceutic Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.

Dezvăluirile de marți sunt mult mai periculoase pentru Comisie, având în vedere profilul înalt al suspecților și gravitatea acuzațiilor cu care se confruntă.

„Impact dezastruos”

După ce a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene și șef al SEAE, Mogherini a fost numită rector al Colegiului Europei în 2020, în ciuda criticilor potrivit cărora nu era calificată pentru acest post, nu îndeplinea criteriile și se înscrisese în cursă cu câteva luni după termenul limită. În 2022, ea a devenit directoarea Academiei Diplomatice a Uniunii Europene, proiectul care se află în centrul raidurilor efectuate marți dimineața.

Sannino, fost diplomat italian, a fost cel mai înalt funcționar al SEAE și este acum directorul general al departamentului pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golful Persic din cadrul Comisiei.

Cristiano Sebastiani, reprezentantul personalului unuia dintre principalele sindicate ale UE, Renouveau & Démocratie, a declarat că, dacă se vor dovedi adevărate, acuzațiile ar avea „un impact dezastruos asupra credibilității instituțiilor în cauză și, în sens mai larg, asupra percepției cetățenilor asupra tuturor instituțiilor europene”. El a spus că a primit „zeci de mesaje” de la personalul UE îngrijorat de afectarea reputației.

„Acest lucru nu este bun pentru instituțiile UE și pentru serviciile Comisiei. Nu este bun pentru Europa, distrage atenția de la alte lucruri”, a declarat un funcționar al Comisiei care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi liber. „Transmite această idee de elitism, de rețea informală care face favoruri. De asemenea, Mogherini a fost una dintre cele mai de succes [înalte reprezentante ale UE], ceea ce nu este bun din punct de vedere al diplomației publice.”