Politico: America lui Trump este acum aliata lui Putin

Șapte zile de intervenții prezidențiale în conflictul dintre Rusia și Ucraina au transformat în realitate coșmarurile ucrainenilor și ale multora dintre aliații lor, bulversând relația transatlantică care a stat la baza securității europene din 1945, scrie Politico.

Politicienii europeni încep să înțeleagă cât de profund s-a schimbat lumea lor: ei trebuie acum să facă față unei Americi care este în cel mai bun caz sceptică și în cel mai rău caz ostilă vechii lumi pe care o reprezintă.

Dacă mai existau îndoieli cu privire la amploarea dorinței lui Trump de a-și face dușmani în Europa, acesta a pus capăt îndoielilor marți seara, când a acuzat Ucraina că a „început” războiul cu Rusia. O asemenea sfidare flagrantă a invaziei neprovocate a lui Putin de acum trei ani i-a șocat chiar și pe cei mai loiali prieteni ai Americii din regiune.

„Iisuse”, a declarat în privat un oficial guvernamental britanic ca răspuns la izbucnirea președintelui.

„Avem acum o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care vrea, de asemenea, să distrugă Europa”, a observat un alt diplomat european în ultimele zile, refuzând să fie identificat, înainte de a adăuga: „Alianța transatlantică este terminată”.

După aproape trei ani de susținere fermă a rezistenței ucrainene sub președinția lui Joe Biden, noul lider de la Casa Albă vorbește ca Putin. Miercuri, într-o nouă diatribă, el l-a catalogat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenksi drept „dictator” pentru că nu a convocat alegeri și a recunoscut că nu îi pasă prea mult de rezultatul războiului.

„Acest război este mult mai important pentru Europa decât este pentru noi”, a scris Trump pe rețelele sociale. „Avem un Ocean mare și frumos ca linie de separare”.

Sentimentele sunt devastatoare pentru europeni, dar în concordanță cu ostilitatea pe care Trump a arătat-o față de continent de la revenirea în funcție.

În prima lună de la revenirea în funcție, Trump și echipa sa au anunțat tarife vamale, au atacat în mod repetat UE ca instituție, au vândut Ucraina înainte ca negocierile de pace să fi început, au renunțat la angajamentele istorice ale Americii față de securitatea europeană și i-au urat bun venit lui Putin înapoi în sânul comunității internaționale.

În cadrul discuțiilor interne de la Bruxelles, unii diplomați abordează în mod direct o noțiune care era odată de neconceput: faptul că liderii americani găsesc un teren comun cu Rusia în încercarea de a distruge UE.

„Iritanți” în relația SUA – Rusia

În timpul primei runde de discuții dintre delegațiile americană și rusă în Arabia Saudită, marți, cele două părți au discutat despre factorii „iritanți” din relația lor, care includ sancțiunile impuse Moscovei ca răspuns la războiul ilegal.

Aceștia au discutat despre oportunitățile de cooperare și investiții viitoare în domeniul energetic, chiar dacă UE a aprobat o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei.

La Bruxelles se conturează o nouă realitate: Statele Unite pur și simplu nu sunt de partea noastră.

Partidele politice proeuropene din Parlamentul European au emis o declarație comună în care recunosc amploarea crizei cu care se confruntă.

Liderii Partidului Popular European de centru-dreapta, ai socialiștilor și democraților, ai partidului liberal Renew Europe și ai Verzilor au declarat: „Europa nu se mai poate baza pe deplin pe Statele Unite pentru a apăra valorile și interesele noastre comune”. Țările europene trebuie acum să acționeze urgent pentru a-și asigura propria apărare, prin creșterea cheltuielilor militare și a sprijinului pentru Ucraina, se mai arată în declarație.

„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, au declarat părțile. „Uniunea Europeană și statele sale membre nu au de ales decât să ia măsuri imediate, împreună cu NATO și aliații similari din afara UE, pentru a investi într-o arhitectură europeană de securitate și apărare mai eficientă și mai integrată”.

Nu toată lumea este pregătită să accepte schimbarea realității. În alte părți, în special în rândul partidelor a căror politică este mai apropiată de cea a lui Trump, cum ar fi cel aparținând premierului italian Giorgia Meloni, au existat disensiuni.

Un purtător de cuvânt al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care include partidul Frații Italiei al lui Meloni, a explicat de ce nu a semnat declarația comună: „Nu am fost pe deplin mulțumiți de formularea evaluării Statelor Unite în text … Acum este momentul pentru un dialog calm, măsurat și axat pe soluții pragmatice”.

În Marea Britanie, fostul prim-ministru Boris Johnson, care a fost în contact regulat cu Trump, a insistat că Europa reacționează exagerat. „Declarațiile lui Trump nu sunt menite să fie corecte din punct de vedere istoric, ci să șocheze europenii pentru a-i determina să acționeze”, a spus el.

Un înalt oficial polonez a susținut, de asemenea, că Trump nu dorește să părăsească NATO sau să divizeze Europa. „El dorește ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea sa pentru a consolida NATO”, a spus oficialul.

„Epoca noastră de aur abia a început”

Dar chiar dacă multe dintre comentariile lui Trump sunt doar poziționarea pentru o negociere, ce anume se negociază? În beneficiul cui? Și care parte simte cea mai mare presiune ca rezultat? În acest moment, Ucraina și Europa nici măcar nu se află în sala de negocieri și resimt presiunea, în timp ce mass-media rusă jubilează.

Ca semn al gravității relațiilor dintre SUA și UE, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a reușit nici măcar să aibă o convorbire telefonică cu Trump în prima sa lună de activitate. Ea s-a întâlnit cu vicepreședintele JD Vance la Paris, dar acesta nu a avertizat-o că Trump urma să stabilească discuții cu Putin în ziua următoare.

La Kiev, Zelenski a încercat inițial să apeleze la instinctele comerciale ale lui Trump în calitate de dezvoltator imobiliar, oferindu-i o parte din mineralele esențiale ale Ucrainei, precum litiul, în schimbul continuării sprijinului militar. Acest lucru pare să se fi întors împotriva sa, Trump cerând acum acces la minereuri ca plată în contrapartidă pentru ajutorul pe care SUA l-a furnizat deja.

De atunci, amenințările directe ale lui Trump la adresa președintelui Ucrainei nu au făcut decât să crească. Într-o mișcare de care mulți europeni se tem că ar putea submina perspectivele unei democrații stabile în Ucraina și ar putea face jocul Rusiei, Trump face presiuni pentru organizarea de alegeri rapide pentru înlăturarea lui Zelenski.

Parlamentarii britanici rămân optimiști că așa-numita relație specială dintre Regatul Unit și SUA va dăinui. Premierul Keir Starmer se va deplasa săptămâna viitoare la Washington pentru a se întâlni cu președintele.

Oficialii guvernamentali de la Londra au încercat, de asemenea, să îl trateze pe Trump ca pe un politician „tranzacțional” și au sperat că acesta nu va dori o înțelegere proastă privind Ucraina, în care să pară că a pierdut în fața Rusiei.

Adevărul este că ideea lui Trump despre o afacere proastă ar putea fi foarte diferită de cea a Europei dacă negociază în numele versiunii sale a Americii – și nu în interesul securității ucrainene și europene.

James Nixey, director pentru Rusia-Eurasia la think tank-ul Chatham House din Londra, a declarat că Trump și echipa sa nu par să negocieze cu Putin dintr-o poziție de „opoziție”.

„Realitatea este că actuala generație de republicani îi consideră pe ruși și pe ucraineni ca fiind într-un fel egali”, a spus el. „Există o modalitate de a trata cu Rusia, care nu este militară sau agresivă, și aceasta este de a da Rusiei tot ce vrea. Și poate că sunt destul de pregătiți să facă asta.”

Dacă, așa cum se tem din ce în ce mai mult oficialii europeni, alianța transatlantică este rănită mortal, cât de rău ar putea fi?

Putin are ambiția de a trece dincolo de Ucraina și de a extinde controlul teritorial al Rusiei asupra unei mari părți din Europa de Est, inclusiv asupra țărilor baltice care au făcut parte din Uniunea Sovietică, a declarat Nixey.

În ceea ce privește relația Statelor Unite cu Europa, Trump a lansat deja ideea unei potențiale utilizări a forței militare pentru a obține controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez bogat în minerale, situat strategic în Arctica. Această idee aberantă ridică perspectiva unui posibil conflict armat între doi membri fondatori ai NATO.

Al doilea mandat al lui Trump abia a împlinit o lună. În discursul său de învestire din 20 ianuarie, el a declarat că Statele Unite vor fi „o națiune în creștere” care „își extinde din nou teritoriul”. „Nimic nu ne va sta în cale pentru că suntem americani”, a spus Trump. „Viitorul este al nostru, iar epoca noastră de aur abia a început”.