G4Media.ro

Poate fi evitat un al doilea lockdown în Germania, unde s-au înregistrat…

Poate fi evitat un al doilea lockdown în Germania, unde s-au înregistrat peste 11.000 de noi cazuri? Pentru moment, restaurantele şi comerţul cu amănuntul rămân deschise în ţară, la fel şi şcolile şi grădiniţele

Germania înregistrează peste 11.000 de noi infectări cu coronavirus în interval de 24 de ore, mai multe decât oricând de la debutul pandemiei. Se impune un al doilea lockdown? Prin ce se va deosebi de cel din primăvară? Postul de radio Deutsche Welle a căutat răspunsuri la aceste întrebări.

Lothar Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch, autoritatea supremă germană în materie de boli contagioase, nu s-a arătat joi la Berlin într-atât de îngrijorat de numărul mare de noi infectări cu coronavirus pe cât era de aşteptat. El a raportat că în ultimele 24 de ore s-au depistat mai bine de 11.000 de noi cazuri, un număr de neimaginat până de curând. Cu toate acestea, Wieler a declarat: „În prezent mai avem o şansă să încetinim răspândirea virsului. Nu suntem neputincioşi.”

Wieler a subliniat că fiecare cetăţean poate micşora riscul infectării prin respectarea regulilor, chiar şi atunci când există cazuri în cercul său de apropiaţi. Aşa încât rămâne valabil: cele mai importante mijloace de combatere a pandemiei sunt purtatul măştii, respectarea normelor de igienă şi distanţarea fizică.

O stafie bântuie ţara

Cu toate acestea, o stafie bântuie întreaga dezbatere: va fi necesar în Germania un al doilea lockdown, o blocare practic a tuturor activităţilor sociale şi economice, la fel ca în primăvară? În alte state ale UE, de pildă în Belgia, aproape că s-a ajuns într-o astfel de situaţie.

În timpul primului lockdown din Germania, în lunile martie şi aprilie, străzile au fost pustii, grădiniţele şi şcolile au fost închise, la fel şi restaurantele şi cafenelele.

Pe străzi, inclusiv în marile metropole, domnea o linişte de mormânt. Economia a fost redusă la minim iar statul a cheltuit sume de neimaginat până acum, foarte multe miliarde, pentru a diminua efectele negative asupra oamenilor. Sute de mii de persoane lucrează de atunci în regim de kurzarbeit, putând fi astfel evitată, deocamdată, o explozie a şomajului.

Experienţa primăverii

Ce urmează acum? Un ţel declarat al tuturor partidelor politice este evitarea, pe cât posibil, a unor măsuri similare în această toamnă. Într-adevăr, Germania este mai bine pregătită pentru creşterea razantă a numărului de infectări decât a fost în primăvară. Experţii cunosc acum virusul mai bine. În primăvară exista temerea că infrastructura pentru terapie intensivă a spitalelor ar putea ajunge în colaps foarte rapid. Între timp, această temere s-a dovedit nefondată.

Acum sistemul de sănătate se poate baza pe experienţa dobândită în primăvară. Nu mai există nici penurii, de pildă de aparate de ventilaţie, aşa cum s-a întâmplat cu o jumătate de an în urmă. Întreprinderile şi instituţiile publice şi-au elaborat concepte proprii de igienă, care îşi demonstrează acum eficienţa.

Sunt posibile lockdown-uri locale, de scurtă durată

În acest context, deputata formaţiunii Stânga, Anke Domscheit-Berg, nu crede, de exemplu, că germanii trebuie să se teamă de un al doilea lockdown. Pentru DW ea a declarat: „Lockdown-ul din primăvară, din Germania, a fost unul moderat, în comparaţie cu ce s-a întâmplat în alte ţări”. Cu toate acestea, trebuie făcut totul pentru evitarea repetării măsurii din primăvară şi pentru reducerea efectelor secundare ale noilor îngrădiri.

„De aceea cred că în cazul creşterii numărului de infectări vom avea lockdown-uri parţiale, strict limitate în timp şi spaţiu, de genul celui în vigoare acum la Berchtesgaden, şi că şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise, spre deosebire de astă primăvară”, a declarat Domscheit-Berg.

În regiunea bavareză Berchtesgadener Land, un ţinut turistic foarte îndrăgit în Germania, nu mai este permisă de marţi ieşirea din case decât din motive bine întemeiate. Sute de turişti s-au văzut nevoiţi să părăsească regiunea din pricina numărului mare de infectări.

Principala problemă: reconstituirea lanţurilor de infectare

Chiar dacă Germania pare de această dată să-şi fi făcut din timp lecţiile, profesorul Lothar Wieler este foarte îngrijorat de următorul aspect: virusul s-ar putea răspândi între timp, în anumite regiuni, necontrolat, fiindcă nu mai este posibilă reconstituirea completă a lanţurilor de infectare. Deja de câteva săptămâni unii virologi presupun că virusul nu se mai răspândeşte doar în câteva regiuni distincte, ci la nivelul întregii ţări.

Reconstituirea lanţurilor de infectare este mai ales sarcina Inspectoratelor Sanitare, care s-ar putea trezi suprasolicitate în foarte scurt timp. Asupra acestui aspect a avertizat şi premierul Bavariei, Markus Söder, Preşedintele Uniunii Creştin Sociale (CSU). „Nu avem voie să renunţăm la reconstituirea şi urmărirea lanţurilor de infectare. Eu nu cred că avem de-a face în Germania cu un coronavirus varianta light.”

Hârtia igienică, din nou marfă rară

Măcar pentru moment, restaurantele şi comerţul cu amănuntul rămân deschise în ţară, la fel şi şcolile şi grădiniţele. În funcţie de numărul infectărilor, se poate decide sau nu limitarea posibilităţii oamenilor de a intra în contact unii cu alţii. Frapantă este frecvenţa cu care se vorbeşte în spaţiul public despre propria răspundere.

Dezbaterea privind un posibil lockdown îi nelinişteşte pe cetăţeni de pe acum. Comerţul cu amănuntul a comunicat deja că sunt pe terminate stocurile de hârtie igienică. În primăvară, rafturile goale de hârtie igienică au devenit un simbol al pandemiei. Chiar dacă lanţurile de supermagazine au comunicat că nu are rost ca oamenii să-şi facă provizii fiindcă marfa respectivă este livrată în continuare cu aceeaşi regularitate şi în aceleaşi cantităţi, efectul a fost nul. Şi atunci, şi acum.


Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Ori se protejeaza cei vulnerabili pentru a evita mortile, ori se cauta de fapt instalarea dictaturii si atunci ne facem ca nu pricepem solutia cu protejarea targetata a celor vulnerabili. Punct.

    PS. Stiu, este pe aici o ganditoare emoticoana care cred ca exagerez (pentru ca nu merg cuminte inregimentat in turma si imi permit sa gandesc cu propriul meu cap).

  2. Ba baieti si fete va spun ca nimeni in germania nu este panicat si nimeni nu se sperie de covid

    • Numai pa noi se sperie populația cu televizorul.

    • O populatie care se sperie ori este panicata este o populatie slaba, condusa de preponderent de emotie si care in consecinta nu actioneaza rational. In momentele astea de criza este nevoie de gandire lucida, rationala.
      In Germania populatia nu este speriata pentru ca este mai educata. 10 000 de noi infectari la populatia lor e o rata mult mai mica decat la noi. Iar datorita sistemului medical sansele de supravietuire la ei sunt mult mai mari.
      Noi avem puterea sa schimbam cursul asta nefast pe care am luat-o prin cateva gesturi simple : putem sa ne spalam mainile cu sapun cel putin 20 de secunde, sa nu ne atingem fata cu mainile si sa purtam masca – bonus ne protejeaza de poluare. Si nu e nici pacat s-a purtam si daca nu e pacat inseamna ca nici nu ne ingradeste vreun drept.
      Cati soldati romani au murit in razboaie in conditii groaznice, frig, zloata, foamete ? si noi ne vaitam ca trebuie sa facem cateva gesturi normale de igiena.
      E nevoie de sacrificiu dar sa sacrificam concedii, plimbari, intalniri la restauant, bani, afaceri dar sa nu fim atat de primitivi incat pentru bani sa facem sacrificii umane.

    • John Paul II : „Faith and reason are like two wings on which the human spirit rises to the contemplation of truth. Faith without reason leads to superstition. Reason without faith leads to nihilism and relativism”

  3. „O stafie bantuie tara”! Da, a lui Marx.

  4. @G4, ce naiba e ala „kurzarbeit”?

    • program scurt de lucru

    • E vorba despre reducerea timpului de munca.
      Masura este aplicabila si in Romania, pe perioada starii de alerta/urgenta. Reducerea trebuie sa fie de maxim 50% din timpul de munca obisnuit, pentru minim 10% din salariatii firmei respective, iar statul subventioneaza 75% din partea de venit nerealizata ca urmare a aplicarii masurii.
      Mai sunt si alte cateva conditii care trebuie indeplinite, vezi OUG 132/2020.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.