Poate coronavirusul să fie prologul unei societăți fără birouri?

În martie, Sara se pregătea de mai multe săptămâni, emoţionată şi plină de anxietate, pentru o nouă etapă din viața ei: era pe punctul de a începe să lucreze la Madrid. O aşteptau luni de adaptare cu noii colegi, responsabilitățile și provocările unui nou început într-un nou oraș. Dintre toate scenariile posibile, cel actual era cel mai puțin imaginabil.

În prezent, Sara nu locuiește la Madrid. De aproape două luni lucrează de la casa părinților săi din Valladolid. A reuşit să se integreze la noul loc de muncă, desigur, dar nu practic, deoarece încă nu a pus piciorul în birou și nici nu și-a întâlnit fizic colegii. 16 martie a fost prima ei zi de muncă, care a coincis cu prima zi de carantină în Spania și de telemuncă, pentru mulți ca ea.

Smart working, de la o zi la alta

Conform ultimelor date Eurostat, înainte de pandemia Covid-19, doar 4,3% din populația activă spaniolă lucra de acasă. În Italia, doar 3,6% („PFA-urile” sunt cele care practică cel mai mult munca inteligentă – 18,5%, față de 3% dintre angajați). Datele contrastează cu procentul de 14% din Olanda, țara europeană cu cel mai mare număr de persoane care practicau deja telemunca.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Numai că situația de urgență sanitară a dat peste cap statisticile. De la o zi la alta, a crescut numărul oamenilor din întreaga lume care au trebuit să se adapteze telelmuncii. Potrivit agenției de locuri de muncă Randstad, în Spania, procentul ar putea ajunge la 22,3%.

Lui Sara, compania i-a trimis acasă un laptop și un contract. Şi-a cumpărat un alt monitor pentru a lucra mai confortabil și beneficiază de cursuri de formare pe internet.

Gema lucrează pentru o bancă din Madrid și, la fel ca Sara, descoperă zilele acestea avantajele și dezavantajele muncii inteligente. Punctele bune sunt că se trezeşte devreme, economisește benzină și nu pierde timpul în trafic. Dar îi lipsește socializarea cu colegii și se plânge că se ridică cu greu de pe scaun pentru a face pauză şi a se odihni.

”Lucrez mai mult și este mult mai plictisitor”, spune ea.

”A munci şi a trăi în același loc îngreunează relaționarea normală”, explică psihologul Fernando Azor Lafarga, directorul Cabecera.com. ”Acum, cu coronavirusul, mulți oameni sunt obligați să rămână acasă și au puţine posibilităţi de a relaţiona cu ceilalți”.

O victorie pentru telemuncă

Dar, dincolo de provocările psihologice ale carantinei, situația actuală poate fi interpretată şi ca un test general al companiilor către forme de lucru mai flexibile, spune Alejandra Martínez Boluda, directorul general al firmei de consultanță BICG, care formează companiile în inovarea dinamică a muncii. Specialistul susține că pandemia este o oportunitate „de a proiecta modele de muncă pe care dorim să le implementăm în noua normalitate și să fim curajoși”.

„Vor exista companii care vor dori să revină la normal și cărora acest proces nu le-a fost de niciun folos, şi vor fi companii care au văzut că au putut continua datorită telemuncii și care vor dori în schimb să delocalizeze și să aprofundeze această metodă”.

Cu toate acestea, munca inteligentă în timpul izolării, nu poate fi comparată cu munca flexibilă, subliniază Alejandra. În ultimele săptămâni, lucrătorii au fost nevoiți să-și gestioneze sarcinile zilnice cu anxietatea și incertitudinea de a nu putea ieşi din casă cum ar fi fost normal și, în unele cazuri, să aibă grijă de alți membri ai familiei.

Pentru Alejandra, fără carantină, efectele pozitive ale telelmuncii sunt potenţate, iar cele negative sunt reduse la minimum. ”Telemunca este vârful aisbergului”, explică ea. ”În cazul în care companiile nu au lucrat pe alte aspecte – cum ar fi orientarea către rezultate și obiective, cultura digitală, transparența, comunicarea între echipe sau leadership-ul – este doar un fel de „cârpeală” temporară.”

Sfârșitul culturii biroului?

Conform cercetărilor realizate de Institutul Fraunhofer, pe care se bazează şi BICG, nu este convenabil să se lucreze zilnic de-acasă. Alejandra explică că idealul este să obții un echilibru între activitățile pentru care trebuie să mergi la birou și cele care pot fi efectuate la tine acasă, eliminând birocrația inutilă.

Această flexibilitate a muncii poate permite companiilor să angajeze cel mai bun specialist de oriunde din lume sau să contribuie la reducerea emisiilor poluante, printr-un număr mai mic de navetişti, de exemplu. ”Modul nostru de lucru nu poate fi diferit de modul în care evoluează societatea noastră, trăim într-un model foarte hibrid, între viața reală și cea digitală și trebuie să știm ce se face cel mai bine în fiecare dintre aceste lumi”, spune ea.

Numai că în acest nou mod de a percepe munca, birourile își pierd imaginea de structuri de putere și vizibilitate.

”Companiile vor trebui să găsească noi modalități de a se poziționa”, spune Alejandra. ”Cel mai bun birou din punct de vedere economic şi din punctul de vedere al mediului este cel care nu există”.

Nici Gema și nici Sara nu știu când se vor întoarce la birou. În timp ce Spania se află la începutul fazei 2, guvernul recomandă continuarea telemuncii cât mai mult timp posibil. Și, cu fiecare zi care trece, această schimbare bruscă a modului de lucru al oamenilor devine din ce în ce mai mult o rutină.

Sursa: Euronews / Articol de Marta Rodriguez Martinez / Traducerea Cătălina Păunel

Sursa foto: pexels.com