Planurile-cadru pentru liceu, primul act de curaj al unui ministru al educației în ultimii 9 ani. Atenție la conținuturile viitoarelor programe școlare și manuale, în contextul războiului informațional

La o privire atentă, ultimii miniștri ai Educației responsabili de amânarea reformei planurilor-cadru au fost aproape toți politicieni, conduși de frica de a nu deranja profesorii, părinții, primarii și propriile partide, aflați într-o permanentă campanie electorală.

Cine sunt miniștrii Educației care au rupt reforma curriculară în 2016 și au amânat adoptarea acestor planuri-cadru la timp

Reforma curriculară a fost începută în 2012 de ministrul de atunci Daniel Funeriu, prin Legea educației 1/2011 bazată pe diagnoza și reforma creionate de Mircea Miclea; reforma a fost implementată treptat, pe măsură ce elevii care au început clasa pregătitoare în 2012 cu un curriculum complet înnoit au avansat într-un nou ciclu de învățământ.

Înnoirea curriculară a fost continuată la gimnaziu în 2016 de ministrul Adrian Curaj și de echipa coordonată de directorul de atunci al Institutului de Științe ale Educației, Ciprian Fartușnic. Curaj este ministrul care a introdus un nou curriculum la clasa a V-a, iar înnoirea curriculară a ajuns să fie aplicată la clasa a VIII-a în septembrie 2020.

Reforma curriculară a fost ruptă însă la liceu, unde niciun ministru până astăzi nu a modificat curriculumul, măcar pentru a-l pune în concordanță cu cel nou de la gimnaziu și primar pe care l-au parcurs copiii.

Iată ce anunța ministrul Adrian Curaj în aprilie 2016, în ziua în care lansa noul curriculum pentru gimnaziu:

• „lucrurile nu se termină aici. Astăzi este o încheiere de etapă, etapă care în toamnă ne va duce la manualele de clasa a V-a (…). Dar curând, la începutul lunii mai [2016], vom anunța un întreg proces de 1 an de zile care în contextul programului ROSE finanțat prin împrumut de la Banca Mondială ne va permite să ne uităm la un continuum clasa a V-a – clasa a XII-a. (…) Voi lăsa cu drag moștenire ministrului care va urma”.

1. Mircea Dumitru (ministru independent în Guvernul Cioloș, iulie 2016 – ianuarie 2017)

Ministrului independent Adrian Curaj i-a urmat la conducerea Ministerului Educației Mircea Dumitru, care s-a declarat în dezacord cu noile planuri-cadru de gimnaziu, deși era parte din același Guvern Cioloș. Dumitru nu a continuat reforma curriculară lansată de Adrian Curaj și nu a lansat noi planuri-cadru pentru liceu. După terminarea mandatului său de ministru, Mircea Dumitru declara că premierul său Dacian Cioloș și președintele de atunci Klaus Iohannis nu au susținut oprirea politizării universităților, potrivit unui interviu acordat în Ziare.com.

2. Pavel Năstase (ministru PSD în perioada ianuarie 2017 – 29 iunie 2017, în Guvernul Grindeanu)

La audierile din Parlament, amintim că Pavel Năstase, fost rector al ASE, declara că „sunt oameni care din naștere, nativ, nu pot lua un bacalaureat. Acest lucru s-a întâmplat dintotdeauna. Mi-aduc aminte când eram elev 40% luam bacalaureatul, nu toată lumea. Acum vrem toți să fim bacalaureați”. Năstase a primit avizul parlamentarilor și apoi a anunțat că pregătește noi legi ale educației, la nici 5 ani de la implementarea Legii Miclea-Funeriu, legi care să fie adoptate la finalul anului 2018. Concret, Năstase spunea că Ministerul Educatiei va lucra împreună cu Administratia Prezidențială, care lansase proiectul lui Iohannis „Romania Educată”. „Pregătim scenariul acum pentru noua lege a Educației. Vor fi si alte acte subsecvente in acelasi pachet”, declara Nastase pentru HotNews.ro în martie 2017.

Tot în martie 2017, fostul președinte al comisiei prezidențiale pe educație Mircea Miclea avertiza asupra Noii contrareforme în educație promovate de Pavel Năstase.

3. Liviu Pop (ministru PSD în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018)

Amintim că Liviu Pop este inițiatorul manualului unic, care s-a născut după o vizită făcută de acesta în Ungaria, după cum relatam la acea vreme. Opera lui Pop a fost desăvârșită sub ministeriatul lui Valentin Popa, cu ignorarea deciziilor Curții Constituționale. Preluarea modelului Orban a costat statul român 24 de milioane de lei, încredințați direct de Minister editurii unice, prin presiuni politice asupra semnatarilor contractului (sursa și detalii).

Acesta a anunțat că lucrează la noi planuri-cadru pentru liceu, care au fost puse în dezbatere publică până pe 1 martie 2018, iar succesorul său, Valentin Popa, nu a luat nicio decizie cu privire la acestea.

4. Valentin Popa (ministru PSD în perioada ianuarie 2018 – septembrie 2018 în Guvernul Dăncilă)

În mandatul său, Institutul de Științe ale Educației a conceput un plan concret de pregătire și aplicare a noilor planuri-cadru de liceu, care trebuia să intre în vigoare în 2019 și să fie aplicate la clasă în septembrie 2021, cu manuale noi și profesori formați. Septembrie 2021 a fost data la care au intrat clasa a IX-a elevii cu care Ministerul Educației a început reforma curriculară în 2012 și care avuseseră programe școlare noi în fiecare an de la intrarea lor în școală și până la admiterea la liceu.

Planurile IȘE nu au fost aplicate însă de Valentin Popa, care anunțase public intenția de a crea și el o nouă lege a educației care „să dureze 20 de ani”, deși Legea 1/2011 nici nu apucase să fie implementată integral.

5. Ecaterina Andronescu (ministră PSD în perioada noiembrie 2018 – august 2019, în Guvernul Dăncilă)

În ianuarie 2019, ministra social-democrată Ecaterina Andronescu declara pentru Adevărul că „în mod categoric” va schimba planurile-cadru nu doar pentru liceu, dar și pe cele deja noi de la gimnaziu. Și Andronescu vorbea despre planuri de a construi propria sa lege a educației. Detalii aici

În martie 2019, Ecaterina Andronescu își lansa propria Viziune asupra educației, coordonată de șeful său de cabinet Radu Szekely, care doar două luni mai târziu acorda un interviu organului oficial de propagandă al Rusiei Sputnik. Viziunea „Educația ne unește“ coordonată de Szekely și pe care Andronescu o voia transformată în lege a învățământului, la concurență cu România educată a președintelui de atunci Iohannis, elimina Matematica la Bacalaureat în trei din cele patru tipuri de Bac pe care le propunea (detalii aici și aici).

Planurile Ecaterinei Andronescu au fost anulate la începutul lunii august 2019, odată cu decizia premierului de atunci Viorica Dăncilă de a o demite, după ce Andronescu declarase, în legătură cu crimele de la Caracal, că ea a învățat să nu se urce în mașină cu oameni necunoscuți.

6. Monica Anisie (ministra PNL în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020, în ambele guverne Ludovic Orban)

În noiembrie 2019, Monica Anisie anunța că noi planuri-cadru vor fi puse în consultare publică în ianuarie. În decembrie 2019, ministra insista că “avem nevoie de o schimbare curriculară. Primul pas este să construim aceste planuri-cadru de la clasa pregătitoare și până la finalizarea liceului, fără aceste întreruperi pe care le-am avut de-a lungul timpului, când am construit pe cicluri” (detalii aici).

În ianuarie 2020, atunci când ar fi trebuit lansate în dezbatere planurile-cadru pentru liceu, a avut loc doar o primă întâlnire a grupului de lucru „ce are în vedere discutarea planurilor-cadru”. În martie 2020 Anisie anunța că va prezenta în Guvern o HG pentru înființarea unor școli-pilot pentru testarea noilor planuri-cadru și a unui curriculum nou.

Pe 11 martie 2020, OMS a declarat pandemie mondială de COVID-19, iar România a închis toate școlile într-o decizie istorică ce i-a ținut pe elevi departe de clase până la finalul anului școlar.

În august 2020, Guvernul Orban amâna reducerea numărului de ore la toate clasele, la fel și promovarea unui nou plan-cadru pentru liceu, în plin an electoral. Amintim că prima zi de școală organizată după debutul istoric al pandemiei COVID-19 s-a deschis cu doi secretari de stat din Ministerul Educației în concediu, pentru a-și promova candidaturile în alegerile locale. Scandalos mi se pare. Campania electorală este mai importantă decât educația tinerei generații – avertiza atunci Mircea Miclea.

7. Sorin Cîmpeanu (ministru PNL în perioada decembrie 2020 – septembrie 2022, în Guvernele Cîțu și Ciucă) 

Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere în ianuarie 2021 planurile-cadru pentru liceu și școala profesională, cu obiectivul ca acestea să intre în vigoare odată ce elevii cu care a debutat reforma curriculară în 2012 intrau în clasa a IX-a, în septembrie 2021.

Preocupat și el de promovarea unei noi legi a Educației, de data aceasta care să pună în aplicare planul președintelui de atunci Klaus Iohannis, Cîmpeanu a amânat planurile-cadru pentru liceu pentru septembrie 2023 (sursa). Nici această planificare amânată nu a fost însă respectată.

8. Ligia Deca (ministra PNL în perioada octombrie 2022 – decembrie 2024, în guvernele Ciucă și Ciolacu)

Cîmpeanu a fost urmat de consiliera președintelui Iohannis pe educație, Ligia Deca. Cu obiectivul de a-i transforma lui Iohannis proiectul prezidențial „România educată” în lege, Deca a amânat constant în ambii ani de mandat punerea în dezbatere a noilor planuri-cadru pentru liceu. Preocupată la fel ca antecesorii săi de impactul electoral pe care îl poate avea modificarea curriculumului în an electoral, și Deca a refuzat să promoveze noi planuri-cadru pentru liceu, a candidat în alegerile parlamentare unde a pierdut funcția de senator pe listele PNL Vâlcea pe care o țintea.

Avem în față tabloul celor 9 ani și a celor 8 miniștri care au amânat succesiv înnoirea curriculară la liceu, deși ea fusese lăsată explicit „moștenire” de ministrul Adrian Curaj, în 2016, care tocmai modificase curriculumul de gimnaziu.

Așa se face că liceenii care au terminat zilele trecute clasa a XII-a și BAC-ul au fost primii care au învățat după un curriculum nou, reformat, de la intrarea în învățământul primar și până la clasa a VIII-a, pentru ca apoi tot liceul să-l facă după curriculumul vechi de 20, cu manuale tot de-acum 20 de ani și cu profesori fără formări moderne.

La fel vor păți și următoarele 4 generații liceeni: concret, toți elevii care intră în septembrie clasa a IX-a, dar și cei care sunt a X-a, a XI-a și a XII-a vor continua să învețe după curriculumul de acum 20 de ani și după manualele depășite.

Reforma curriculară aprobată ieri de ministrul Daniel David se va aplica la clasă începând cu elevii care intră a IX-a în septembrie 2026.

Liceul a rămas până astăzi cel mai nereformat segment al învățământului românesc:

• creșele au trecut de la primării la școală, în 2022, cu modificări on-going asupra curriculumului și pregătirii personalului
• grădinițele au trecut prin reforma curriculară în 2019
• învățământul primar a trecut printr-o reformă curriculară majoră în 2012, când a fost introdusă clasa pregătitoare, învățătorii au trecut prin programe de formare noi, au aplicat noile Evaluări de la clasele a II-a și a IV-a, precum și evaluările după clasa pregătitoare
• învățământul gimnazial a trecut și el prin reforma curriculară din 2016, profesorii de asemenea au intrat în programe de formare, au aplicat noua Evaluare Națională la clasa a VI-a, schimbare ruptă este adevărat la finalul clasei a VIII-a, unde examenul a rămas neschimbat în ciuda tuturor prevederilor din lege
• singurul ciclu de învățământ neatins de vreo reformă fundamentală a curriculumului și a formării profesorilor este liceul

În ultimii 9 ani, singura politică constant promovată de la vârful Ministerului Educației a fost populismul. Fostul secretar de stat din mandatul Ligiei Deca anunța că reforma curriculară pentru liceu a fost amânată de fosta consilieră a lui Iohannis pentru 1 ianuarie 2025 pentru a nu atrage „nemulțumiri” în campania electorală în care doamna ministru candida. „Nu am ieșit public cu propunerile de planuri-cadru pentru că noile planuri-cadru vor genera dispute”, declara Lixandru.

Modificarea planurilor-cadru de liceu nu este doar o chestiune administrativă, o bifă într-un program de guvernare, ci o luptă culturală și civică, începută după ani de ezitări, minciuni și promisiuni neacoperite. Reforma curriculară liceală va continua sau se va stinge, în funcție de cât profesionalism și câtă corectitudine va dovedi Ministerul Educației condus de Daniel David în a susține și monitoriza profesorii care vor scrie noile programe, care vor concepe noile manuale și vor monitoriza aplicarea metodelor moderne de predare. Dacă liceenii vor continua să crească în minciuni promovate de Minister, nici democrația nu are cum să prindă rădăcini. Dacă nu vrem o țară captivă, reformarea liceului trebuie apărată fără ezitare.