Planul UE de a investi 20 de miliarde de dolari în „gigafabrici” AI stârnește controverse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Planul Uniunii Europene de a investi aproximativ 20 de miliarde de euro în infrastructură de calcul dedicată inteligenței artificiale stârnește controverse înainte de lansare, relatează Politico.

Inițiativa, promovată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizează construirea unor centre de calcul de mari dimensiuni, menite să susțină dezvoltarea modelelor avansate de IA și să reducă dependența Europei de tehnologia din alte regiuni.

Proiectul este gândit ca un răspuns la investițiile masive din Statele Unite și China, însă mai mulți legiuitori și experți pun sub semnul întrebării utilitatea practică a acestor „gigafabrici” de calcul.

Criticii susțin că nu este clar dacă există o cerere reală în Europa pentru capacitatea uriașă pe care aceste facilități ar urma să o genereze.

Îndoieli privind utilitatea investiției

Eurodeputatul german Sergey Lagodinsky a afirmat că nu a primit explicații convingătoare privind modelul economic din spatele proiectului.

Potrivit acestuia, argumentul necesității unei puteri de calcul mai mari este frecvent invocat, dar rar susținut cu exemple concrete de utilizare.

În replică, reprezentanții Comisiei susțin că obiectivul nu este doar creșterea capacității brute, ci obținerea unei „suveranități digitale”, astfel încât Europa să nu depindă de infrastructura externă pentru dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială.

Inițiativa face parte dintr-un plan mai amplu, care include deja dezvoltarea a zeci de supercomputere în cadrul rețelei EuroHPC.

Următoarea etapă presupune construirea a patru sau cinci centre de dimensiuni mult mai mari, fiecare echipat cu aproximativ 100.000 de unități GPU, esențiale pentru antrenarea modelelor de tip LLM.

Cu toate acestea, analiștii atrag atenția că Europa nu are, în prezent, suficiente companii capabile să utilizeze la scară largă astfel de resurse. Unul dintre puținele exemple este Mistral AI, însă compania franceză își dezvoltă deja propriile centre de date, fără a aștepta infrastructura europeană.

Nicoleta Kyosovska, cercetătoare la Centre for European Policy Studies, a subliniat că nu este clar cine ar fi utilizatorii principali ai acestor facilități, ridicând întrebarea dacă proiectele riscă să devină „catedrale în deșert”.

Competiția globală și limitele Europei

Criticii avertizează că UE ar putea rămâne în continuare în urma liderilor globali, în condițiile în care companii precum OpenAI sau Anthropic dezvoltă deja modele de top, iar proiecte de amploare, precum centrele de date finanțate în SUA, avansează rapid.

În acest context, europarlamentara bulgară Eva Maydell consideră că Europa ar trebui să se concentreze mai mult pe aplicațiile industriale ale IA, unde are avantaje competitive, în loc să încerce să concureze direct în dezvoltarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni.

Un alt punct sensibil este dependența de hardware-ul produs de Nvidia, lider global în producția de cipuri GPU. Un grup de eurodeputați a atras atenția că piața este puternic concentrată, iar noile investiții ar putea consolida, în loc să reducă, această dependență.

Deși Comisia Europeană susține că proiectul va întări autonomia strategică a Uniunii, dezbaterea rămâne deschisă.

În lipsa unei cereri clare și a unor jucători industriali suficient de puternici, există temeri că investiția de 20 de miliarde de euro ar putea avea un impact limitat asupra competitivității Europei în cursa globală pentru inteligența artificială.