Ping-pong diplomatic: Studenții chinezi din SUA, prinși în războiul tarifelor lui Trump

Legăturile cu Partidul Comunist de la Beijing (PCC) și furtul de informații din domeniile de studii critice sunt două dintre motivele principale pentru care Administrația Trump ar fi decis să revoce vizele studenților chinezi care studiază în Statele Unite. O altă teorie susține însă că cei peste un sfert de milion de studenți chinezi au devenit ași din mânecă prețioși pentru Casa Albă după ce americanii ar fi aflat că China folosește mineralele rare ca instrument de presiune în negocierile tarifare dintre cele două superputeri.

Informația pe scurt

· Departamentul de Stat a anunțat că va revoca vizele studenților chinezi din SUA

· Printre motivele invocate se numără legăturile acestora cu Partidul Comunist Chinez

· Peste un sfert de milion de chinezi studiază în universitățile americane

· Harvard este considerată o “școală de partid” pentru elitele birocratice în devenire ale Chinei

· O altă teorie leagă decizia SUA de șantajul Chinei privind exporturile de metale rare

Revocări de vize

Miercurea trecută, Administrația Trump a anunțat că va începe să “revoce agresiv” vizele studenților chinezi care studiază în SUA.

Potrivit unui comunicat al secretarului de stat Marco Rubio, postat pe site-ul Departamentului de Stat și intitulat “Noile politici de vize pun America pe primul loc, nu China,” măsura îi va include pe studenții “cu legături cu Partidul Comunist Chinez sau care studiază în domenii critice.”

Declarația nu a precizat cum va evalua Administrația Trump legăturile cu Partidul Comunist și ce grad de conexiune ar duce la revocarea vizelor sau care sunt “domeniile critice” pe care le are în vedere Washingtonul.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației SUA, Tammy Bruce, a afirmat doar că departamentul nu discută detalii legate de procesul de acordare a vizelor din motive de confidențialitate. “Folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a verifica și a ne asigura că știm cine intră în țară,” a spus Bruce. “În acest caz specific, Statele Unite pun America pe primul loc prin începerea revocării vizelor studenților chinezi, acolo unde este justificat.”

Departamentul de Stat a precizat că își va revizui, de asemenea, criteriile pentru viitoarele cereri de viză din partea cetățenilor din China și Hong Kong.

De asemenea, Departamentul de Stat a anunțat că suspendă interviurile pentru vizele de student în timp ce pregătește măsuri pentru a verifica conturile de pe rețelele sociale ale solicitanților.

Măsura vine în plin sezon pentru studenții internaționali care doresc să ajungă în SUA, aceștia primind în general acceptările din partea universităților americane în primăvară și trebuind să obțină vizele înainte de începerea noului an universitar, în toamnă. Anulările interviurilor ar putea însemna că consulatele americane nu vor avea timp să programeze mulți studenți până atunci, ceea ce i-ar putea obliga pe aceștia să își amâne datele de începere a studiilor sau să ia în considerare alternative la studiul în Statele Unite.

Comentând pe marginea deciziei diplomației americane anunțate de Rubio, Wall Street Journal a scris că, luna trecută, Beijingul a avertizat studenții chinezi să evite studiile în SUA, în urma informațiilor că Washingtonul se pregătea să revoce vizele multora dintre cei deja aflați acolo.

Joi, o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, a calificat planul SUA de a revoca vizele studenților chinezi drept motivat politic și discriminatoriu și a declarat că acesta “afectează drepturile și interesele legitime ale studenților internaționali din China și perturbă schimburile interumane dintre cele două țări… Această măsură… expune ipocrizia SUA în privința libertății și deschiderii. Ea va deteriora și mai mult imaginea și reputația propriei Americi.”

Decizia Administrației Trump a fost sărbătorită de unii. Ashley Moody, senatoare republicană din Florida, a scris pe X: “SUA nu mai are ca obiect de activitate importul de spionaj.” Moody a introdus în martie un proiect de lege pentru a interzice toți studenții chinezi în SUA.

Alții, însă, au condamnat măsura. “Revocarea în masă a vizelor studențești pe baza originii naționale – și fără o investigație – este xenofobă și greșită,” a transmis Grupul Congresional Asiatic American și din Insulele Pacificului, condus de democrați. “A-i respinge pe acești studenți – mulți dintre ei dorind pur și simplu să studieze într-o societate liberă și democratică – nu este doar o miopie politică, ci o trădare a valorilor noastre.”

Tensiunile tot mai mari dintre cele două state au adus în centrul atenției statutul studenților chinezi, în special în contextul în care Administrația Trump duce o luptă împotriva studenților străini din campusurile americane, a scris WSJ.

Studenții chinezi, care plătesc adesea taxele de școlarizare integral, reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru universitățile americane. Unul din patru studenți internaționali din SUA provine din China.

Doar cheltuielile legate de educație – care includ taxele de școlarizare, cărțile și costurile de trai ale studenților chinezi în SUA – s-au ridicat la 14,3 miliarde de dolari în 2023, reprezentând puțin mai puțin de o treime din totalul cheltuielilor tuturor studenților străini din Statele Unite, potrivit celei mai recente analize detaliate publicate de Biroul de Analiză Economică al SUA (BEA).

În timpul primului mandat al lui Trump, studenții chinezi au fost supuși unei supravegheri sporite și s-au confruntat cu o serie de restricții din cauza riscurilor percepute la adresa securității cercetării științifice americane. Doar în anul 2020, vizele a peste 1.000 de cetățeni chinezi au fost revocate din aceste motive, potrivit datelor furnizate de Departamentul de Stat al SUA.

Implementarea Proclamation 10043 – politica restrictivă a lui Trump privind vizele, aplicată studenților și cercetătorilor chinezi la nivel de studii postuniversitare care au legături cu universitățile chineze “civil-militare” – a fost menținută și sub Administrația Biden.

De asemenea, congresmanul republican John Moolenaar (Michigan), care conduce o comisie specială a Camerei Reprezentanților privind China, a solicitat în martie informații de la șase universități de cercetare de top – inclusiv Carnegie Mellon și Universitatea Stanford – despre studenții chinezi înscriși în programe de știință, tehnologie, inginerie și matematică, punând sub semnul întrebării implicarea acestora în proiecte de cercetare finanțate de stat.

În acest context, reamintim că administrația republicană a luat deja măsuri pentru deportarea unui număr de studenți străini care studiază în colegii și universități americane. Mai multe cazuri sunt în prezent pe rolul instanțelor.

Guvernul a suspendat sau înghețat, de asemenea, miliarde de dolari în granturi și contracte federale, ca parte a unei acțiuni împotriva universităților de top, acuzate că nu i-au protejat în mod adecvat pe studenții evrei în timpul protestelor pro-palestiniene care au tulburat campusurile anul trecut.

În sfârșit, revenind la decizia legată de studenții chinezi, TIME a citat experți care cred că ea va duce la o erodare a încrederii între cele două țări, ceea ce ar putea afecta în cele din urmă negocierile comerciale – o prioritate-cheie pentru Administrația Trump.

“Această politică reprezintă un tratament nedrept aplicat cetățenilor chinezi, care va intensifica tensiunile diplomatice dintre China și Statele Unite, subminând atmosfera de detensionare care apăruse în urma discuțiilor de la Geneva,” a declarat Sun Chenghao, cercetător la Centrul pentru Securitate Internațională și Strategie al Universității Tsinghua, făcând referire la acordul dintre SUA și China de a reduce temporar tarifele comerciale.

“Școala de partid”

Decizia Administrației Trump a provocat, așa cum era de așteptat, un val de reacții la Washington și la Beijing. Comentariile au venit nu doar din partea studenților chinezi afectați și a universităților americane, care strâng fonduri de miliarde de dolari de pe urma lor.

Analiștii de peste ocean au comentat și ei decizia Administrației Trump, oferind mai multe explicații legate de decizia liderului republican. Astfel, una dintre teorii este aceea că mulți dintre studenții chinezi care ajung în universitățile americane sunt, de fapt, trimiși de Partidul Comunist din China.

Wall Street Journal a precizat într-un material că școlile din SUA “au oferit de mult timp oficialilor chinezi în ascensiune un loc unde să studieze guvernarea, o practică pe care Administrația Trump ar putea să o oprească printr-un nou efort de a ține afară ceea ce spune că sunt studenți chinezi cu legături cu Partidul Comunist.”

Astfel, publicația a scris că Partidul Comunist de la Beijing a trimis mii de funcționari publici cu experiență medie și de rang înalt să urmeze cursuri executive și studii postuniversitare în campusurile din SUA. În acest sens, WSJ dă ca exemplu Universitatea Harvard, o destinație râvnită de mulți studenți chinezi. Absolvenții unor astfel de programe includ un fost vicepreședinte și principalul negociator al lui Xi Jinping în discuțiile comerciale cu prima Administrație Trump.

Potrivit jurnaliștilor americani, în China, apartenența la partid este larg văzută ca un ajutor pentru avansarea în carieră – în guvern și în sectorul privat – și este de obicei o condiție necesară pentru oficialii care aspiră la funcții înalte.

WSJ a reamintit că legăturile presupuse cu Partidul Comunist au devenit una dintre principalele linii de atac în campania de presiune a președintelui Trump împotriva Universității Harvard. Administrația Trump a anunțat pe 22 mai că revocă autorizarea Harvard de a înscrie studenți străini, acuzând universitatea că colaborează cu Partidul Comunist, deși ulterior i-a acordat Harvard 30 de zile pentru a contesta decizia.

Ca răspuns la decizia Administrației Trump, Universitatea Harvard a depus o acțiune în justiție pentru a-și menține înscrierile internaționale.

Studenții internaționali reprezintă aproximativ un sfert din totalul populației studențești de la Harvard și sunt mult mai predispuși decât americanii să plătească integral taxa de școlarizare, fără ajutor financiar. Universitățile au susținut că prezența lor contribuie la subvenționarea celor care nu își pot permite să plătească taxa integrală. Aproximativ 1,1 milioane de studenți internaționali sunt înscriși în colegii și universități din Statele Unite și contribuie anual cu peste 40 de miliarde de dolari.

Unii politicieni americani au declarat că Partidul Comunist Chinez colectează expertiză în mediul academic american pentru a dăuna în cele din urmă intereselor SUA. Administrația Trump a invocat aceste critici, printre altele, pentru a-și susține eforturile de a impune o schimbare culturală majoră în colegiile americane, considerate de mulți conservatori bastioane ale ideologiei liberale și de stânga.

Jurnaliștii de la Wall Street Journal au scris că universitățile americane au avut un rol important în conturarea programelor chineze de pregătire în străinătate pentru funcționari cu experiență, pe care Beijingul a început să le organizeze la scară largă în anii 1990, ca metodă de a îmbunătăți guvernarea prin expunerea birocraților săi la idei și practici occidentale de politici publice.

Alte colegii americane care au oferit formare executivă oficialilor chinezi includ Syracuse, Stanford, Universitatea din Maryland și Rutgers. De exemplu, Maxwell School of Citizenship and Public Affairs de la Syracuse a contribuit la crearea programelor postuniversitare de administrație publică în universitățile chineze din anii 2000.

Dincolo de SUA, oficialii chinezi au frecventat și universități de top din țări precum Singapore, Japonia și Regatul Unit. De exemplu, Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore este una dintre cele mai populare, formând mii de oficiali chinezi încă din anii 1990, în special prin programe postuniversitare cunoscute popular sub numele de “Clasa Primarilor.”

Revenind la Harvard, WSJ a scris că universitatea situată în Cambridge (Massachusetts) – cea mai veche instituție de învățământ superior din Statele Unite, membră a Ivy League, grupul universităților private recunoscute pentru excelența academică și influența lor – se bucură de o reputație excelentă în rândul oficialilor chinezi datorită rezultatelor sale în formarea birocraților de elită care au ajuns să ocupe poziții înalte în guvern și, în unele cazuri, să devină membri ai Politburo-ului de elită al partidului.

Unii observatori au numit Harvard “o școală de partid,” așa cum sunt cunoscute propriile academii de formare ale partidului pentru birocrații promițători din China.

“Dacă am face un clasament al ‘școlilor de partid în străinătate’ ale Partidului Comunist Chinez, locul întâi ar trebui să fie Kennedy School of Government a Universității Harvard din SUA,” a precizat un comentariu din 2014 publicat de Shanghai Observer, o platformă online administrată de principalul ziar al partidului din metropolă.

Citând rapoarte din media chineză, Wall Street Journal a scris că, deși Harvard Kennedy School a găzduit studenți chinezi încă din anii 1980, Beijingul a început să trimită oficiali pentru programe de pregătire în carieră într-un mod mai organizat în deceniul următor. Astfel, un program lansat în 1998 oferea burse și cursuri executive pentru aproximativ 20 de oficiali de rang înalt în fiecare an.

La începutul anilor 2000, Harvard a lansat un alt program, “Liderii Chinei în Dezvoltare,” prin care oficialii chinezi urmau un curs de pregătire de câteva săptămâni, împărțit între Harvard și Universitatea Tsinghua din Beijing.

Programul – care a inclus cursuri pe teme precum managementul public, dezvoltarea economică și politica socială, precum și vizite la organizații guvernamentale din SUA – a fost conceput pentru “a ajuta la pregătirea oficialilor superiori locali și centrali ai guvernului chinez să abordeze mai eficient provocările continue ale reformelor naționale din China,” potrivit Harvard.

WSJ a dat ca exemple mai mulți membri de rang înalt ai PCC care au studiat la Harvard, dar și copii ai oficialilor de top ai Partidului Comunist care au urmat studii de licență și postuniversitare la instituția din Massachusetts.

· Li Yuanchao, fost membru al Politburo și vicepreședinte al Chinei între 2013 și 2018, a urmat în 2002 un program de formare pentru funcționari cu experiență la Harvard Kennedy School. La acea vreme, el era șeful partidului în Nanjing, iar prima sa clasă la școală s-a concentrat pe managementul crizelor, a povestit el într-un discurs susținut la Harvard în 2009.

Acea formare s-a dovedit importantă când, după întoarcerea sa la Nanjing, a trebuit să gestioneze o intoxicație în masă care a ucis zeci de oameni în oraș. “Peste 200 de vieți au fost salvate la timp, iar suspectul a fost capturat în 36 de ore. Am fost lăudați de populația locală și de guvernul central pentru asta,” a spus Li în discursul din 2009. “Așadar, când revin aici astăzi, vreau să spun: ‘Mulțumesc, Harvard!’”

· Liu He, un vicepremier pensionat care a fost principalul negociator comercial al lui Xi în discuțiile cu prima Administrație Trump, a obținut o diplomă de master în administrație publică la Harvard Kennedy School în 1995.

· Li Hongzhong, membru actual al Politburo-ului și legislator senior, a urmat un program pe termen scurt la Harvard în 1999.

· Xi Mingze, fiica lui Xi Jinping, a studiat la Harvard la începutul anilor 2010 sub un nume fals, deși administratorii universității și unii membri ai facultății erau conștienți de identitatea ei. Ea s-a înscris în perioada în care tatăl ei era vicepreședinte al Chinei și lider în așteptare și a absolvit după ce acesta a preluat puterea.

· Alți absolvenți Harvard cu origini elitiste îi includ pe Alvin Jiang, nepot al fostului lider chinez Jiang Zemin, precum și pe Bo Guagua, fiul lui Bo Xilai, fost membru al Politburo.

Prinși la mijloc

O altă teorie legată de motivele din spatele campaniei lui Trump împotriva studenților chinezi din SUA a oferit-o Axios, care susține că aceștia au devenit mijloace de presiune în discuțiile comerciale dintre Washington și Beijing după ce americanii au realizat că China se folosește de mineralele rare și magneții prețioși ca un instrument de negociere a tarifelor.

Decizia ce vizează până la 280.000 de studenți chinezi – și de a complica astfel negocierile comerciale în curs cu China – reflectă două lucruri, a scris Axios:

1. cât de cruciale sunt mineralele rare pentru industria tehnologică americană

2. cât de supărat a fost președintele Trump după ce a decis că China a acționat în mod nesincer în discuțiile cu americanii, postând pe Truth Social: “China, poate nu surprinzător pentru unii, A ÎNCĂLCAT COMPLET ACORDUL CU NOI.”

Axios a scris că materialele în discuție sunt esențiale pentru echipamente de calcul și telecomunicații, avioane de luptă F-35, drone, submarine și seria de bombe inteligente Joint Direct Attack Munition.

Cele șapte minerale includ samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutetiu, scandiu și elemente legate de itriu.
Sub inițiativa “Made in China 2025” lansată de președintele Xi Jinping acum un deceniu, China a ajuns să domine exploatarea și prelucrarea acestor minerale și alte materiale prețioase, cum ar fi litiul folosit în baterii.

SUA este al doilea cel mai mare producător de minerale rare din lume, dar este umbrită de China, care controlează aproximativ 70% din exploatarea și aproximativ 90% din prelucrarea acestor minerale la nivel global, conform unui raport Reuters ce citează estimări ale Agenției Internaționale pentru Energie.

În acest context, Axios a scris că Rubio a fost de mult un opozant dur al Chinei. Ca senator în 2024, a publicat un raport, “Lumea pe care a făcut-o China”, care avertiza că aceasta ar putea curând să aibă “control efectiv asupra lanțurilor strategice de aprovizionare” a acestor materiale.

De asemenea, el a atras atenția asupra spionajului chinez prin intermediul oportunităților educaționale din SUA. “Dacă ești un spion chinez care încearcă să intre în America, nu trebuie neapărat să treci granița,” a spus el în iunie 2024. “Poți pur și simplu să devii student la un program de master într-una dintre universitățile noastre sau angajat cu viză într-una dintre companiile noastre tech.”

Jurnaliștii americani au scris că Administrația Trump vede fără rezerve studenții chinezi ca pe o pârghie de negociere, iar vizarea acestor studenți transmite un mesaj liderilor Partidului Comunist Chinez.
“Este vorba despre securitate națională, comerț, economia noastră,” a spus un oficial superior al administrației. “Totul este o negociere.”
Reamintim că, la două zile după ce Trump a lansat cel mai recent război comercial și tarifar pe 2 aprilie, așa-numita “Ziua Eliberării,” China a cerut companiilor să obțină licențe de export pentru cele șapte minerale. Licențele restricționează fluxul mineralelor din țară.

Pe 11 mai, SUA și China au anunțat un acord comercial preliminar. Ambele părți au întrerupt tarifele de retorsiune. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer, au negociat în numele SUA.
Pe 12 mai, întrebat de Fox News dacă restricțiile la exportul mineralelor rare au fost ridicate, Greer a răspuns: “Da. Chinezii au fost de acord să elimine aceste contramăsuri.”
Dar pe 20 mai, CNN a relatat că China “nu renunță la controlul asupra mineralelor rare,” în ciuda armistițiului comercial.

Aceste rapoarte au confirmat ceea ce oficialii administrației descoperiseră în discuțiile private cu China: aceasta juca tare cu mineralele rare.

“China trișează. Asta fac ei,” a spus Trump, conform unui oficial de la Casa Albă. “Președintele nu era mulțumit,” a spus oficialul. “Căuta idei, iar Rubio a venit cu această idee legată de studenții chinezi.”

Într-o declarație pentru Axios, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Rubio “a luat această decizie (legată de studenții chinezi) în efortul continuu al administrației de a proteja patria noastră de spionaj și alte acțiuni ostile.”
După decizia lui Rubio de a revoca vizele studenților chinezi, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a informat mai multe companii americane că trebuie să limiteze sau să oprească exportul anumitor tipuri de software, chimicale pentru semiconductori, unelte pentru mașini, echipamente pentru aviație, butan și etan.

Joi, Bessent a recunoscut la Fox News că negocierile comerciale cu China “sunt oarecum blocate,” iar adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, a apărut la CNN vineri, legând anunțul lui Rubio de negocierile comerciale cu Beijingul.

Strategia industrială a Chinei, a spus el, “a fost să folosească programul de vize pentru studenți pentru a face spionaj asupra secretelor comerciale industriale ale Americii … universitățile noastre, cercetarea noastră de înaltă tehnologie și chiar cele mai sensibile și clasificate proiecte și programe ale națiunii.”

Supravegherea sporită a vizelor chineze va proteja “securitatea propriilor noastre cercetări inginerești, științifice și medicale,” a afirmat Miller.

Surse: Wall Street Journal, South China Morning Post, Bloomberg, TIME, Axios, Reuters, American Rhetoric, CNN, state.gov, fmprc.gov.cn, opendoorsdata.org, Truth Social, X