Piața globală a bijuteriilor ajunge la 130 de miliarde de euro. Italia depășește Elveția

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comerțul global cu bijuterii a cunoscut o creștere constantă în ultimul deceniu, ajungând de la 97 de miliarde de euro în 2015 la peste 130 de miliarde de euro în 2024. În acest interval, echilibrul de forțe dintre marile piețe producătoare s-a schimbat vizibil. China a pierdut teren, ponderea sa în piața globală scăzând de la 23,5% la 15,7%, în timp ce Italia a înregistrat una dintre cele mai solide reveniri din industrie, scrie Fashion Network.

Potrivit unui raport de sector realizat de departamentul de cercetare al Mediobanca, Italia și-a majorat cota de piață de la 5,8% în 2015 la 8% în 2023, pentru ca în 2024 să atingă 11,2%. Această evoluție a permis Italiei să depășească Elveția, tradițional un nod important pentru bunurile de lux franceze și un hub de tranzit pentru bijuterii, inclusiv pentru cele fabricate în Italia, precum și India. Rezultatul confirmă, potrivit raportului, capacitatea „Made in Italy” de a se impune în segmentul premium prin design, calitate și poziționare de top.

Totuși, analiștii atrag atenția că o parte din avansul puternic al Italiei din 2024 a fost influențat de o evoluție considerată „atipică” a exporturilor către Turcia. Conform datelor publicate de Centrul de Studii al Confindustria Federorafi, în primele nouă luni din 2025 exporturile italiene din sector au scăzut cu 15,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Această corecție, parțial firească după trei ani de creștere susținută, este explicată în principal prin prăbușirea livrărilor către Turcia. După un avans spectaculos în 2024, de aproape 470%, piața turcă a înregistrat un recul abrupt în 2025, cu o scădere de 52,2% în intervalul ianuarie–septembrie. Exporturile către Statele Unite au fost și ele în scădere, deși într-un ritm mai moderat decât anticipau analiștii. În același timp, mai multe piețe-cheie, printre care Emiratele Arabe Unite, Elveția, Marea Britanie, Spania, Japonia și China, dau semne de revenire.

Pierderea de cotă a Chinei este explicată prin mai mulți factori structurali: relocarea producției către țări cu costuri mai reduse, precum India, Thailanda sau Indonezia, politicile comerciale restrictive ale Statelor Unite, dar și creșterea cererii interne, care a limitat volumele destinate exportului.

În paralel, noi jucători câștigă vizibilitate pe scena globală. Emiratele Arabe Unite s-au impus ca un hub internațional, profitând de avantajele logistice și fiscale, în timp ce Turcia și mai multe țări din Asia de Sud-Est și-au consolidat poziția datorită competitivității în producție și capacității de a atrage investiții.