Petiție pentru salvarea Pădurii Băneasa: peste 700 de semnături cer instituirea unei arii naturale protejate și stoparea traficului auto ilegal

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pădurea Băneasa, considerată „plămânul verde al Capitalei” și una dintre ultimele rămășițe ale Codrilor Vlăsiei, parte a Centurii Verzi București-Ilfov, este din nou în centrul unei mobilizări civice. O petiție adresată Ministerului Mediului, Primăriei Capitalei, administrațiilor locale din Sectorul 1, Voluntari și Tunari, precum și Romsilva – Ocolul Silvic Ilfov, solicită instituirea unui regim de arie naturală protejată pentru întreaga zonă forestieră.

În doar câteva zile, inițiativa ce aparține ONG-ului de mediu Parcul Natural București a strâns peste 700 de semnături din cele 1.000 propuse ca prim obiectiv.

Un ecosistem cu sute de specii, sub presiunea șantierelor și a traficului ilegal

Pădurea Băneasa este cea mai întinsă zonă de natură semi-sălbatică din București și adăpostește sute de specii de animale, păsări, reptile, amfibieni și insecte, dintre care 46 sunt protejate sau amenințate cu dispariția. Printre ele se numără ciocănitoarea neagră, ciuful de pădure, șarpele de alun, tritonul cu creastă, liliacul de amurg și căprioara.

Deși reprezintă un refugiu pentru biodiversitate și un spațiu esențial pentru recreerea bucureștenilor, pădurea este supusă unei presiuni crescânde din partea dezvoltărilor imobiliare și a traficului auto neautorizat.

Abuzul asupra Pădurii Băneasa semnalat de activiști îl reprezintă deschiderea, „cu largul concurs al autorităților”, către traficul auto a drumului forestier dinspre cartierul Greenfield, o măsură contestată de cetățeni și de organizațiile de mediu.

Bucureștiul, oraș condamnat pentru poluare excesivă

Petiția atrage atenția că Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, România fiind deja condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru depășirea cronică a limitelor de particule PM10 și PM2.5.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, speranța de viață a bucureștenilor ar crește cu până la patru ani dacă nivelurile de poluare ar respecta limitele recomandate.

În acest context, Pădurea Băneasa joacă un rol crucial în filtrarea aerului și reducerea temperaturilor extreme, însă este vulnerabilizată de tăieri, defrișări mascate și presiuni imobiliare.

„Pierdem identitatea istorică a Capitalei”

Autorii petiției acuză autoritățile că își pasează responsabilitatea și prezintă degradarea pădurii drept un „compromis” necesar pentru dezvoltare.

„Pierdem astfel singura mare pădure a Bucureștiului, unul dintre puținele refugii în care te mai poți bucura de liniște și aer curat, în care poți face sport sau o plimbare fără să auzi claxoane. Pierdem iremediabil o parte din identitatea istorică și patrimoniul natural al Capitalei”, se arată în text.

Soluția propusă: protecție legală pe termen lung

Semnatarii cer instituirea unui regim de arie naturală protejată, care ar bloca dezvoltările imobiliare care afectează habitatul, ar interzice traficul auto „fragmentarea cu blocuri și șosele”, ar conserva biodiversitatea și ar garanta accesul publicului la un spațiu natural sigur și sănătos.

Petiția poate fi semnată online, iar organizatorii anunță că vor continua demersurile pentru a obține sprijin legislativ și instituțional.

Context. Controversa drumului forestier din Pădurea Băneasa și presiunile imobiliare din zonă

Pădurea Băneasa se află, de peste un an, în centrul uneia dintre cele mai tensionate dispute dintre autorități, dezvoltatori imobiliari, locuitori și organizații de mediu. Controversa a pornit de la amenajarea și deschiderea traficului auto a unui drum forestier de 1,5 km, realizat de Romsilva la solicitarea Federației Greenfield, organizația care reprezintă locuitorii ansamblului rezidențial Greenfield și dezvoltatorul imobiliar.

Cum a început scandalul: un „drum forestier vechi”, reabilitat în secret

În martie 2025, Direcția Silvică Ilfov a încheiat un contract confidențial cu Federația Greenfield pentru accesul auto pe un drum din fondul forestier. Contractul prevede o garanție de 20.000 € și o taxă de 100.000 € pentru cinci ani, plus reabilitarea drumului pe banii federației. Deși Romsilva a susținut oficial că „nu este un drum nou, ci unul existent dinainte de 1990”, imaginile din teren și declarațiile activiștilor au arătat contrariul: un drum proaspăt tăiat, pietruit, cu marcaje rutiere și bariere.

Drumul trebuia deschis circulației în martie 2025, însă planul a devenit public abia după ce documentele au ajuns accidental la organizațiile de mediu. ONG-urile au sesizat imediat posibile încălcări ale Codului Silvic, ale legislației de mediu și lipsa consultării publice.

Ministerul Mediului, conducerea anterioară: poziție fermă împotriva accesului auto

Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet (PNL), a susținut în mod repetat că deschiderea drumului auto reprezintă „transformarea pădurii într-o autostradă” și acuza Romsilva că a acționat fără acordul ministerului. Fechet afirma că accesul auto masiv afectează grav ecosistemul, Codul Silvic nu permite transformarea drumurilor de exploatare în drumuri publice, contractul cu Federația Greenfield a fost încheiat fără consultarea ministerului.

Acesta a trimis Corpul de Control la Direcția Silvică Ilfov și a avertizat că ar fi demis întreaga conducere Romsilva dacă drumul era deschis în mandatul său.

După plecarea ministrului: „tăcere oficială” și creșterea tensiunilor

În absența unei intervenții ferme din partea noului ministru al Mediului, Diana Buzoianu (USR), Fechet afirmă că „pădurea este tranzitată zilnic de mii de vehicule”, iar contractul continuă să producă efecte în ciuda opoziției publice. Fostul ministru acuză „tăcerea convenabilă” a ministerului și avertizează asupra unui precedent periculos legalizarea tranzitării auto a unei păduri pentru satisfacerea intereselor imobiliare. El făcea trimitere și la legătura de partid dintre actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, și liderul Federației Greenfield, Cătălin Diaconescu, ambii membri ai USR Sector 6.

Procesul din instanță: Federația Greenfield anunță o victorie, ONG-urile contestă interpretarea

Tribunalul București a respins cererea ONG-urilor Agent Green și EcoCivica de suspendare a contractului. Federația Greenfield a prezentat hotărârea ca pe o „confirmare a legalității totale” a contractului, însă ONG-urile au arătat că: există două procese deschise, iar acesta nu privește fondul cauzei, instanța a calificat greșit cauza ca civilă, deși Romsilva administrează proprietate publică, hotărârea nu conferă dreptul legal de a deschide drumul circulației auto.

Romsilva: contract confidențial, nepublic, fără aviz de mediu

Romsilva a refuzat să facă public contractul, motivând că nu implică fonduri publice. Totuși, controversele persistă pentru că contractul nu a fost supus consultării publice, nu există o evaluare de impact asupra mediului, iar Garda de Mediu nu a fost notificată.

Totodată, Codul Silvic nu permite transformarea drumurilor forestiere în căi de tranzit rutier.

Greenfield, un cartier cu peste 7.000 de locuitori, este considerat „cartier captiv” din cauza accesului insuficient pe Aleea Teișani. Blocajele zilnice și poluarea intensă au alimentat presiunea asupra autorităților pentru o soluție rapidă. Primăria Capitalei a propus, ca soluție alternativă, amenajarea a două sensuri giratorii la intersecția Teișani–Centură, pentru a fluidiza traficul. În același timp, dezvoltatorul era obligat încă de la construirea cartierului, de aproape două decenii, să realizeze două drumuri cu acces în Centura Capitalei aflată în imediata proximitate,  și deși nerealizate, acesta a continuat să construiască blocuri.

O miză imobiliară mai amplă: terenurile Casa Albă din Pădurea Băneasa

În paralel cu disputa asupra drumului forestier, în zonă a izbucnit o altă controversă: intenția de construire a unor blocuri de 4–5 etaje pe terenul restaurantului Casa Albă, primit de la stat în 1995 cu destinație strictă de agrement. Terenul a fost fragmentat în două loturi în 2020, iar moștenitorii au solicitat schimbarea funcțiunii urbanistice pentru dezvoltare imobiliară.

Primăria Sectorului 1 și organizațiile civice avertizează că astfel de proiecte ar fragiliza și mai mult pădurea.

Statutul de arie naturală protejată: promisiuni, întârzieri și lipsa consensului

Între timp, procedura de declarare ca arie naturală protejată deschisă la Ministerul Mediului trenează. În ultima declarație din această toamnă, ministrul Mediului Diana Buzoianu spunea că studiile sunt aproape finalizate, că primăriile nu au transmis încă atribuțiile pentru administrarea viitoarei arii și că Bucureștiul riscă să piardă încă un an dacă instituțiile nu finalizează procedurile. Totodată, aceasta nu a mai avut nicio poziție publică legată de drumul forestier, iar raportul Corpului de control trimis la Direcția Silvică Ilfov nu a fost făcut public nici până azi.