Peste 35.000 de persoane așteaptă să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi la racla cu moaştele Sfântului Andrei Criteanul, la Catedrala din Iași

Peste 35.000 de persoane stau la un rând de câţiva kilometri, vineri seara, aşteptând să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi racla cu moaştele Sfântului Andrei Criteanul, adusă de la Catedrala Mitropolitană din Arkalochori, de pe insula Creta, din Grecia, relatează Agerpres

Cu o seară înainte de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, potrivit organizatorilor, aproximativ 35.000 de pelerini aşteaptă să se închine la raclele cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Andrei Criteanul.

Conform estimărilor, de sâmbătă, 7 octombrie, când a început pelerinajul de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi până în seara zilei de 13 octombrie, peste 200.000 pelerini au trecut pe la baldachinul special amenajat în Curtea Mitropolitană.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Cei mai mulţi dintre pelerinii care stau acum la rând, care se întinde pe aproximativ patru kilometri, au venit din cursul zilei de vineri, special pentru a se închina la racla Sfintei Cuvioase Parascheva de hramul acesteia.

În cursul nopţii pelerinii primesc din partea voluntarilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ceai şi cafea caldă, precum şi câte un pachet cu mâncare.

Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iaşiul se transformă în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.

Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani. Moaştele acesteia au fost dăruite în 1641 domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate în Biserica ‘Sfinţii Trei Ierarhi’, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.

Cunoscută, conform tradiţiilor populare, şi ca Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani.