Partidul Franța Nesupusă (LFI) tot mai izolat la extrema stângă a politicii franceze. LFI este acuzat de legături cu persoane implicate în uciderea unui militant naționalist.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Moartea violentă a unui student la Lyon în marja unei demonstrații a LFI a accentuat presiunea asupra partidului, recent etichetat oficial ca “extremă stânga”. Quentin Deranque, un student la matematică și activist naționalist, a decedat sâmbătă ca urmare a rănilor primite într-o bătaie cu două zile înainte în apropierea mitingului susținut de euro-deputata Rima Hassan, una dintre figurile de frunte ale LFI.

Un procuror de la Lyon a declarat că Deranque a fost lovit cu pumnii și picioarele de cel puțini șase persoane, dar niciun suspect nu a fost încă arestat. Ministrul de interne Laurent Nuñez a declarat duminică seara pe postul de televiziune France 2 că primele elemente ale anchetei permit să se afirme că un grup de extremă stânga a fost „în mod evident” implicat în moartea militantului identitar. „Ancheta va permite să se confirme sau nu dacă au fost militanți ai Jeune Garde. Dar mărturiile indică în mod evident acest lucru”, a adăugat ministrul.

Jeune Garde sau Tânăra Gardă, este o organizație de extremă stânga, autoproclamată anti-fascistă și numită după organizația sovietică din cel de-al doilea război mondial al cărei nume a rămas celebru după numele romanului lui Alexandr Fadeiev (1945). Jeune Garde a fost înființată în 2018 de actualul deputat LFI Raphaël Arnault și interzisă de guvern în 2025. Luni accesul unui asistent al lui Arnault a fost interzis în sediul Adunării Naționale de la paris de către președinta camerei inferioare, Yaël Braun-Pivet, care a explicat într-un comunicat că numele lui Jacques-Elie Favrot a fost citat de mai mulți martori ca fiind implicat în agresiunea ucigașă împotriva lui Deranque și ca atare „Prezența sa în incinta Adunării Naționale ar putea provoca tulburări ale ordinii publice”.

„Responsabilitate morală”

Reacțiile politice nu au întârziat. Potrivit ministrului justiției, Gérald Darmanin (Renaștere, centru), „extrema stângă este cea care l-a ucis. Despre asta nu există nicio îndoială”. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, și ea membră a partidului pro-prezidențial, Renaștere, a denunțat la BFMTV „responsabilitatea morală” a partidului politic al lui Jean-Luc Mélenchon, despre care a spus că încurajează „un climat de violență”. Melenchon nu are o funcție oficială în LFI, dar a înființat partidul în 2016 și este considerat liderul spiritual, el candidând de trei ori la președinție, obținând cel mai bun scor în 2022 – 23% în turul 1.

Foto: Facebook Jean Luc Melenchon

LFI a respins orice responsabilitate în uciderea lui Deranque, iar alți lideri de stânga au susținut această afirmație. Deputata Sandrine Rousseau, una dintre figurile de frunte ale Verzilor a declarat că LFI este „victimă a unui fel de conspirație incredibilă”.

Dar trecând pe un plan mai larg, pe scena politică a Franței și nu numai la dreapta sau la centru criticile la adresa comportamentului politic al LFI se întețesc.

Ministerul de interne a publicat în perspectiva alegerilor municipale din 15 și 22 martie, așa cum se întâmplă înaintea fiecărui scrutin, etichetele atribuite partidelor, iar LFI a fost categorisit în premieră de “extremă stânga”, la fel ca micile formațiuni troțkiste Noul Partid Anticapitalist (NPA) și Lupta Muncitorească (LO). În mod normal LFI era categorisit “stânga” și se autodefinește drept “stânga radicală”. Dar comportamentul său tot mai radical din ultimii trei-patru ani – un fel de revoluție permanentă – îl apropie tot mai mult de grupusculele troțkiste, iar incidentul sângeros de la Lyon aruncă un dubiu asupra asocierilor sale.

Președintele Emmanuel Macron a declarat într-un interviu la postul evreiesc Radio-J despre LFI: “cred că nu e un secret că sunt la extrema stângă”. „Observ că, prin pozițiile pe care le adoptă, în special în ceea ce privește antisemitismul, aceștia contravin principiilor fundamentale ale Republicii”, a adăugat președintele Macron.

Acuzații de antisemitism

LFI, în frunte cu Mélenchon, a luat poziții vehement pro-palestiniene, anti israeliene pro-musulmane sau chiar pro-islamiste, care uneori au alunecat în antisemitism, deși partidul neagă acest lucru. Dar două cărți apărute recent “Pasiune antisemită” a lui Richard Malka și “Noii antisemiți. Anchetă a unei infiltrate în rândurile ultra-stângii” de Nora Bussigny spulberă mitul că stânga nu poate fi antisemită.

Foto: Facebook Raphael Glucksmann

Dar, chiar în rândurile stângii moderate criticile la adresa lui Mélenchon și LFI sunt extrem de aspre. Euro-deputatul Raphaël Glucksmann, liderul celui mai centrist partid al stângii, Place Publique (Piața Publică) și rivalul principal potrivit sondajelor al lui Mélenchon pe stânga la președinție, a declarat că o candidatură a acestuia ar fi cea mai favorabilă partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă). Deputatul Partidului Socialist (PS), Jerome Guedj, l-a calificat pe Mélenchon de-a dreptul “nemernic antisemit”. “Pentru prima dată în viața mea, a trebuit să spun despre bărbatul pe care l-am iubit profund că a devenit un nemernic antisemit, cu remarci care sunt absolut insuportabile pentru noi.” a declarat Guedj la congresul PS din 2025. Un amănunt: atât Glucksmann cât și Guedj, care și-a anunțat și el intenția de a candida la învestitura PS pentru alegerile prezidențiale din 2027, sunt evrei.

LFI are 71 de deputații din 577 (al treilea partid ca mărime din Adunarea Națională) și la scrutinele parlamentare din 2022 și 2024 a prezentat candidați comuni cu celelalte partide ale stângii: PS, Verzii și Partidul Comunist (PCF). De atunci, relațiile dintre stânga moderată și LFI s-au deteriorat și acum au ajuns la o ruptură radicală. În alegerile municipale PS, Verzii și PCF vor candida pe liste comune, separat de LFI. Scrutinul este unul de listă cu două tururi. În primul tur este declarată lista care câștigă cel puțin 50% din voturile exprimate, în caz contrar are loc turul al doilea în care pot candida listele care au trecut de 10%, iar listele care au între 5 – 10% pot fuziona cu cele calificate în turul al doilea. În turul doi lista clasată pe primul loc primește un bonus de 25% din mandate, ceea ce înseamnă practic majoritatea absolută. Diviziunea stângii prin poziția tot mai extremistă a LFI poate deschide poarta către guvernarea municipală partidului RN, acolo unde reprezentarea sa a fost până acum practic extrem de redusă.