Parlamentul Moldovei a votat pentru închiderea Centrului cultural rus de la Chişinău

Parlamentul Republicii Moldova a votat joi pentru închiderea Centrului cultural rus din Chişinău într-o nouă tentativă de a reduce influenţa Moscovei în republică, la o zi după ce ambasadorul Federaţiei Ruse fusese convocat la Ministerul de Externe moldovean în urma unor noi intruziuni ilegale de drone, ceea ce Chişinăul a considerat inacceptabil, potrivit Reuters şi media de peste Prut, transmite Agerpres.

Proiectul de denunţare a centrului cultural rus, votat în a doua şi ultima lectură, a fost susţinut de 57 deputaţi ai forului legislativ moldovean format din 101 de locuri. Partidul de guvernământ pro-european Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintei Maia Sandu deţine majoritatea în parlamentul rezultat în urma alegerilor legislative din septembrie.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spaţiului aerian al Republicii Moldova a unor drone ruseşti în februarie 2025.

Guvernul a argumentat că Centrul Rus pentru Ştiinţă şi Cultură de la Chişinău ar putea servi drept instrument pentru promovarea unor discursuri care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova.

Ministrul culturii Cristian Jardan a declarat că executivul nu a putut stabili natura activităţii acestui centru, întrucât, din 2021, acesta „nu a propus niciun proiect sau eveniment comun”.

Articolul continuă mai jos

Damian Matei

BREAKING Mai mulți lideri URS vor cere ca partidul să îi retragă sprijinul politic lui Ionuț Moșteanu după scandalul diplomei de licență. Presiune pe președintele Dominic Fritz să se poziționeze – Surse

Redacția

Cine sunt cei mai mari băutori din UE? În majoritatea țărilor UE s-a băut mai puțin în deceniul 2013-2023 / Portugalia, Spania și România au mers împotriva curentului 

În schimb, partidele de opoziţie proruse susţin că guvernul nu a putut prezenta niciun exemplu de activitate ilegală a acestuia.

Din motive legale, centrul va rămâne deschis până în iulie 2026. Închiderea sa este în discuţie de luni de zile.

Acordul privind înfiinţarea acestei structuri ruse a fost semnat în anul 1998, la Moscova, şi a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federaţia Rusă a deschis la Chişinău, în 2009, Centrul cultural rus. Dar Republica Moldova nu a creat un Centru cultural moldovean în Federaţia Rusă, în baza principiului reciprocităţii prevăzut de document, potrivit Moldpres.

Centrul cultural rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău şi este finanţat de către agenţia rusă Rossotrudnicestvo, instituţie aflată în subordinea directă a preşedinţiei ruse. Rossotrudnicestvo se află pe lista cu sancţiuni internaţionale, fiind calificată de UE drept „principala agenţie de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului şi influenţa sa hibridă, inclusiv promovarea aşa-numitului concept „Russki Mir” („Lumea rusă”), a declarat Jardan, citat de Moldpres.

Preşedinta Maia Sandu, aleasă pentru prima oară în funcţie în 2020, insistă ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană până la sfârşitul acestui deceniu. Ea a denunţat războiul Rusiei în Ucraina şi a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze şi să manipuleze opinia publică din Republica Moldova.

De altfel, miercuri, MAE moldovean a denunţat cel mai recent incident în care un roi de şase drone ruse au survolat ilegal spaţiul aerian al R. Moldova în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei vecine. Ministerul de Externe de la Chişinău a calificat intruziunea drept o „încălcare gravă a suveranităţii republicii şi o ameninţare directă la adresa suveranităţii naţionale şi regionale”.

Ambasadorul rus Oleg Ozerov şi-a exprimat îndoiala că una dintre drone, expusă pe scările sediului MAE din Chişinău, ar avea legătură cu o intruziune reală, sugerând că incidentul a avut ca scop deteriorarea relaţiilor deja tensionate între Moscova şi Chişinău, conform Reuters.

Rusia acuză autorităţile proeuropene ale R.Moldova că pun în aplicare o politică „rusofobă”, caracterizată prin acte ostile la adresa Moscovei. Atât Rusia, cât şi R.Moldova au expulzat reciproc diplomaţi, ultimul astfel de caz datând din aprilie.

Parlamentul declanşează procedura de denunţare a trei acorduri încheiate cu ţările membre ale CSI

Separat, parlamentul R.Moldova a anunţat că a declanşat procedura de denunţare a trei acorduri încheiate cu ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), ca parte a unui proces de modernizare a legislaţiei naţionale şi de aliniere la standardele Uniunii Europene. Proiectele de lege în acest sens, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor, au fost votate joi într-o primă lectură de legislativul de la Chişinău, potrivit Moldpres.

Unul dintre acordurile vizate este cel privind călătoriile fără viză ale cetăţenilor CSI, semnat la Bişkek în 1992. Denunţarea acestuia va afecta direct cetăţenii Tadjikistanului şi Kîrgîzstanului, care vor avea nevoie de viză pentru a intra în R.Moldova.

Secretarul de stat moldovean Mihai Mîţu a explicat că decizia de denunţare a acordului privind călătoriile fără viză este inevitabilă. „Comisia Europeană ne-a recomandat ajustarea politicii de vize a Republicii Moldova la lista ţărilor terţe care prezintă riscuri în materie de migraţie ilegală sau securitate”, a spus el.

Referitor la Tadjikistan şi Kîrgîzstan, Mîţu a transmis că, „în procesul de negociere cu aceste două state, propunem încheierea unor acorduri bilaterale pentru abolirea vizelor reciproce pentru deţinătorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu”.

Responsabilul moldovean a amintit că, „încă din 2004, (Chişinăul) a propus acestora să încheie acorduri bilaterale privind abolirea reciprocă a vizelor, însă până în prezent nu a existat niciun răspuns”.

Potrivit informaţiilor poliţiei de frontieră, în perioada 2000-2025 au intrat în Republica Moldova circa 10.748 de cetăţeni ai Kîrgîzstanului, dintre care 54 se află în prezent cu permis de şedere. În cazul Tadjikistanului, în perioada 2022-2025 au intrat 16.680 de cetăţeni, dintre care 117 deţin în prezent permis de şedere. După denunţarea acordului, aceştia vor putea obţine vize, inclusiv prin intermediul platformei electronice de viză a Republicii Moldova sau la misiunile diplomatice, a explicat oficialul.

Până în prezent, Republica Moldova a denunţat 64 de tratate încheiate ca ţară membră a CSI, în cadrul unui proces continuu de aliniere la normele şi standardele europene, conform Moldpres.