Parlamentul European a reluat demersul provind definirea delictului de viol pe baza lipsei consimţământului din partea victimei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Două comisii ale Parlamentului European au reluat miercuri încercarea de a impune în întreaga Uniune Europeană definirea delictului de viol pe baza lipsei consimţământului din partea victimei şi nu pe baza folosirii forţei sau a ameninţării, demers care a eşuat anii trecuţi după ce nu a obţinut suficient sprijin în Consiliul UE din partea statelor membre, relatează Agerpres.

Comisia Europeană a cerut din anul 2023 stabilirea unei definiţii comune a delictului de viol în toate statele UE după modelul spaniol şi suedez, adică să existe un consimţământ explicit pentru un act sexual, în caz contrar acesta să poată fi considerat viol.

Deşi susţinută de guvernele progresiste, propunerea nu a întrunit atunci majoritatea calificată în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care a aprobat doar o poziţie comună a statelor membre pentru negocierile pe care Consiliul UE să le desfăşoare cu Parlamentul European asupra proiectului de directivă propus de Comisia Europeană cu privire la combaterea violenţei de gen.

Dar atât Parlamentul European cât şi Comisia Europeană şi-au menţinut poziţia iniţială, respinsă din nou în anul 2024 în Consiliul UE, unde inclusiv Franţa şi Germania au votat împotriva definiţiei violului cerută de Comisie.

În propunerile lor, Comisia Europeană şi Parlamentul European au ca reper Convenţia de la Istanbul a Consiliului Europei pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, convenţie pe care şase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia şi Slovacia) nu au ratificat-o. Aceste ţări consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, această convenţie promovează ideologia de gen, încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen, transmite Agerpres.

Parlamentul European a reluat acum încercarea de a impune definirea delictului de viol pe baza lipsei consimţământului şi comisiile sale pentru egalitate şi libertăţi civile au adoptat miercuri o rezoluţie în acest sens.

Textul rezoluţiei cere Comisiei Europene „să propună fără întârziere o legislaţie care să stabilească o definiţie a violului la nivelul UE bazată pe criteriul consimţământului liber, informat şi revocabil”, în baza unui articol din Convenţia de la Istanbul.

„Este valabilă doar o indicaţie clară, afirmativă, liberă şi fără echivoc a consimţământului (…) Tăcerea, lipsa rezistenţei verbale sau fizice ori absenţa unui „nu” nu pot fi interpretate ca fiind consimţământ. Nici consimţământul anterior, nici comportamentul sexual din trecut, nici vreo relaţie trecută sau prezentă cu agresorul (…) nu presupun un consimţământ prezent sau viitor pentru orice act sexual”, indică rezoluţia.

Lipsa unei definiţii armonizate la nivel european a violului bazată pe consimţământ „conduce la diferenţe evidente în protecţia victimelor în întreaga UE şi subminează accesul la justiţie şi la urmărirea penală eficientă a violenţei sexuale”, mai argumentează eurodeputaţii în acelaşi text.

Dar, pentru a fi formalizată ca poziţie de negociere a Parlamentului European, această rezoluţie are nevoie şi de un vot favorabil în plenul acestui parlament, vot pe care l-ar putea obţine mai greu faţă de cel dat unei rezoluţii asemănătoare în 2024, întrucât în urma alegerilor europarlamentare din acel an a crescut ponderea eurodeputaţilor conservatori, care de obicei nu împărtăşesc astfel de abordări ale ideologiei de gen, însă eurodeputaţii progresişti au rămas majoritari.

Surse apropiate negocierilor afirmă că elaborarea textului final al rezoluţiei a necesitat mai mult de zece reuniuni tehnice şi că grupul social-democrat (S&D) a cedat în mai multe puncte pe care le considera esenţiale – cum ar fi o menţiune despre existenţa unei culturi a violului – pentru a asigura votul Partidului Popular European (PPE), fără de care obţinerea unei majorităţi este imposibilă.

De asemenea, surse din grupul PPE au afirmat că votul lor favorabil reflectă „sprijinul pentru protecţia victimelor şi principiul consimţământului ca vectori principali”, susţinerea Convenţiei de la Istanbul şi efortul lor de a „garanta o pregătire specializată pentru toţi actorii implicaţi, precum poliţia, judecătorii, procurorii, serviciile sociale şi personalul medical care acordă asistenţă victimelor”.

Totuşi, aceleaşi surse din PPE consideră că sprijinirea definirii violului pe criteriul consimţământului „nu înseamnă în niciun caz o susţinere” a legislaţiei adoptate în Spania, care a avut „consecinţe devastatoare”.

Suedia a fost prima ţară din UE care, sub influenţa mişcării feministe #MeToo, a adoptat în 2018 o lege ce instituie consimţământul explicit pentru un act sexual, altfel acesta poate fi considerat viol, chiar în absenţa ameninţării sau a violenţei. Adoptarea acestei legi a condus la o creştere a condamnărilor penale pentru viol. O lege similară, supranumită „numai un „da” înseamnă „da””, a fost adoptată de Spania în anul 2023.