Pariu pe un cal mort întruchipat de o „lebădă neagră”: cum a fost susținut AUR de Dan Dungaciu, analistul cu post la Academie care a monopolizat discursul pe Republica Moldova

AUR a obținut un scor umilitor la alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfășurate pe 11 iulie (circa 0,5%), cu toate că a fost susținut fățiș de voci importante ale unor analiști politici, dar și mass media din România. Faptul că AUR și-a asociat imaginea cu România nu a fost decât un deserviciu imagologic pentru București, venit să știrbească din politicile de „soft power” ale României peste Prut în timpul pandemiei, acolo unde a livrat peste jumătate de milion de doze de vaccin și echipament medical de peste cinci milioane de euro.

AUR a vrut să capitalizeze politic acest moment prin căpușarea acestui ajutor oferit Republicii Moldova, iar unii analiști politici români, prezentați drept experți în Republica Moldova, nu numai că au sprijinit acest partid, dar și au și gonflat premeditat virtualul scor electoral al partidului.

Unul dintre cei care au sprijinit AUR de-a lungul recentei sale istorii a fost analistul politic Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. În trecut, analizele lui Dungaciu au mai avut elemente părtinitoare, dar la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie acestea au fost complet eronate.

Cu câteva zile înainte scrutinului din Republic Moldova, Dungaciu declara: „Până mai ieri, toată lumea credea că polarizarea din R. Moldova este reprezentată de Maia Sandu vs. Igor Dodon. O polarizare în care doamna Maia Sandu era de departe câștigătoare. (…) Ulterior, s-au întâmplat două lucruri. Primul element se referă la intervenția lui Voronin, care a făcut coaliție cu Dodon și a adus geopolitica în campania de peste Prut. Al doilea element este apariția unei coalizări a forțelor unioniste reprezentată de surprinzătorul Partid AUR care poate să fie, în R. Moldova, lebăda neagră. Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu într-o emisiune la Radio Guerrila realizată de Liviu Mihaiu.

În ambele cazuri, Dungaciu nu a fost nici măcar pe aproape în analiza sa. Pe de o parte, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut un scor de 52,80% și 63 de mandate în Parlamentul de 101 locuri de la Chișinău, iar pe de celaltă parte, AUR a obținut un scor peste 10 ori mai mic decât pragul de 5% pe care Dungaciu a estimat că îl va trece această formațiune.

AUR a eșuat lamentabil într-o încercare reeditată a populismului din România, un curent care fusese prizat însă în România în 2020.

AUR a provocat pretinșii graniceri transnistreni, fiind aproape să creeze un mare scandal pentru România, apoi simpatizanții AUR s-au luat la bătaie cu socialiștii în fața sediului acestora și pe bulevardul central din Chișinău. Nu în ultimul rând, cei de la AUR au făcut greșeala fatală de a o critica pe Maia Sandu cu mesaje și materiale media propagadistice care nici măcar în arsenalul socialiștilor pro-ruși nu s-au regăsit.

Paradoxal sau nu, șefa pe comunicare a AUR, Iulia Modiga, a fost doctoranda lui Dan Dungaciu la Facultatea de Sociologie. Sub îndrumarea profesorului Dungaciu, ea a scris lucrarea „Lumi si drame sociale în Republica Moldova: o perspectivă asupra mișcărilor sociale”.

Rol minimizat al intervențiilor Rusiei la Chișinău

Mai mult, Dungaciu a afirmat că Rusia nu l-ar fi ajutat pe principalul rival al al Maiei Sandu la prezidențialele din noiembrie 2020, o teză ce a fost rostogolită recent și de către Sputnik, așa cum a observat Veridica.ro. 

„Federația Rusă nu l-a ajutat pe Igor Dodon nici la alegerile prezidențiale cum ar fi putut s-o facă, prin urmare este o eroare strategică, adică dacă reducem toate alegerile parlamentare și anticipate la confruntarea Maia Sandu-Igor Dodon, după părerea mea ratăm esența dezbaterii”, a declarat el într-un interviu pentru portalul psnews.ro.

Și în noaptea alegerilor, într-o emisiune televizată la TVR Moldova, Dungaciu a subliniat că Rusia nu s-a implicat în aceste alegeri din  Republica Moldova.

Mai mult, într-un material pentru publicația de sport fanatik.ro, publicat recent după alegerile din Republica Moldova, se regăsesc toate narațiunile clasice ale dezinformării ruse pe Republica Moldova și Maia Sandu, împletite cu citate ale Dungaciu. Materialul este tendențios și induce ideea cum că Maia Sandu va eșua lamentanbil, așa cum a făcut-o și președintele ucraiean Volodimir Zelenski, cu toate că partidul lui avea majoritate în Parlament.

De asemenea, stilul acestui material nu este unul informativ, ci pe alocuri mai degrabă interogativ, insinuant și care folosește tacticile de „whataboutism”, specifice dezinformării rusești.

Afirmațiile repetetate ale lu Dungaciu despre neimplicarea Rusiei sunt contrazise de evidențe. În primul rând, Rusia a intervenit brutal în acele alegeri parlamentare, dar și în cele parlamentare de la Chișinău. Un document publicat de cotidianul german BILD a scos la iveală implicarea masivă a Rusiei, care era gata să pună la bătaie nu mai puțin de 13,5 milioane de euro pentru prezidențiale. Banii ari fi mers în dezinformare, fake news, dar și acțiuni de destabilizare a serviciiilor secrete.

Tot la prezidențialele de anul trecut, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, șeful SVR, Serghei Narîșkin și purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, au acuzat la unison Occidentul de implicare în campania electorală de la Chișinău.

De asemenea, liderul de la Kremlin Vladimir Putin i-a permis imagologic la prezidențiale lui Dodon să participe alături de el la parada militară anuală de la Moscova din 24 iunie 2020.

Nu în ultimul rând, toate mass media subordonate Kremlinului din Republica Moldova au făcut o puternică propagandă pro-Dodon și împotriva Maiei Sandu.

Dungaciu a insistat în ultimii ani pe tema „războiul geopolitic” între Est și Vest în Republica Moldova, fapt ce a fost demontat de alegerile făcute în ultimii ani în Republica Moldova, unde PAS a urmat o cale pragmatică a rezolvării mai întâi a problemelor interne de corupție.

Dungaciu a încercat chiar și să-i bage în partidul Maiei Sandu pe unii lideri ai Partidului Liberal, pentru care Dungaciu a lucrat în trecut la Chișinău. În acest sens, înainte de alegeri parlamentare din februarie 2019, Dungaciu i-a invitat la București pe Maia Sandu și pe Valeriu Munteanu, fost lider al Partidului Liberal și actualmente candidat al AUR la alegeri parlamentare din Republica Moldova.  Dungaciu și-a creat întotdeauna imaginea unui „patriarh informațional” pe Republica Moldova care nu numai analizează, dar și dă direcții de stat la Chișinău.

În contrapartidă, mai mulți analiști politici care lucrează și se documentează pe spațiul estic l-au contrazis pe Dan Dungaciu.

Sorin Ioniță, expert care lucrează de mai mulți ani lucrează în proiecte pe Republica Moldova, l-a ironizat pe Dungaciu pe rețele de socializare pentru suținerea AUR în media din România, imediat după aflarea rezultatului final al alegerilor parlamentare pe 12 iulie.

„Iar ieri – deci ieri, frăţioare – ascultam din maşină pe Radio România că “acest eşec al Maiei Sandu e pentru că s-a încăpăţânat să meargă singură în alegeri şi n-a vrut să facă alianţă cu x, y, z …, tinerii şi diaspora au fost apatici la urne etc”, a scris Ioniță pe fundalul unei poze cu declarațiile lui Dungaciu despre cum AUR va fi surpriza alegerilor parlamentare din Republica Moldova și va intra în Legislativul de la Chișinău.

Foto: Dan Dungaciu / Academia Română