Păduri reziliente la schimbări climatice în Munții Făgăraș: restaurare ecologică a 200 ha de păduri, cu tehnologii avansate LIDAR și ADN / Solurile stochează mai mult carbon decât în țări din vest

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Conservation Carpathia – ONG-ul dedicat unui mare proiect de conservare a naturii în Munții Făgăraș – anunță finalizarea proiectului pilot SUPERB, parte a iniţiativei europene concentrată pe reconstrucţia ecologică a pădurilor aflate în stare necorespunzătoare, coordonate de Institutul Forestier European (EFI).

Reprezentată exclusiv prin activităţile organizației, România restaurează astfel 200 de hectare de păduri artificiale de molid din Carpați-Munții Făgăraș prin plantarea a 87.200 de puieţi de brad, fag şi paltin, speciile naturale ale zonei, şi, suplimentar, contribuie la colectarea unor seturi complexe de date ştiinţifice, utilizate acum la nivel european.

De ce în pădurile de molid?

O parte dintre pădurile din Munții Făgăraș sunt monoculturi artificiale de molid, adică plantații formate aproape exclusiv dintr-o singură specie. În toamna acestui an, G4Media a realizat un reportaj la poalele Munților Făgăraș, în Valea Tămașului, unde se află o pădure naturală de fag, veche de peste 130 de ani, una dintre cele mai valoroase și fragile zone forestiere din sudul masivului, și care reprezintă un etalon de conservare pentru specialiști.

FOTO: Rangerul Ionuț Cioacă, la panoul de pe Valea Tămașului, zonă unde are loc reconstrucție ecologică adiacentă pădurii de fag de 130 de ani, octombrie 2025 / Sursa: Alina Mihai

La polul opus, pădurile din monoculturi de molid au o biodiversitate redusă, o structură simplificată și sunt mult mai sensibile la vânt, secetă, dăunători și efectele schimbărilor climatice. În mod natural, zonele montane ar fi fost acoperite de păduri mixte de fag, brad și paltin, mult mai reziliente și stabile. Restaurarea lor înseamnă readucerea ecosistemelor la starea naturală și crearea unor păduri adaptate climatic.

Bilanţul proiectului european SUPERB: peste 87.000 de puieţi plantaţi şi zone montane restaurate

În Munţii Făgăraş, Fundaţia Conservation Carpathia a realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe o suprafață de 200 de hectare de monoculturi de molid, prin instalarea sub coronament a 52.000 de puieţi de brad, fag şi paltin, speciile naturale ale zonei. Alte 27.200 de puieţi forestieri au fost plantaţi pentru diversificarea compoziţiei în plantaţii vechi, contribuind la formarea unor viitoare păduri similare celor naturale.

Proiectul a inclus şi:

• reconstrucţia unei zone de tranziţie între pădure şi pajiştea alpină, prin plantarea a 2.900 de puieţi de jneapăn, ienupăr şi zâmbru;
• continuarea lucrărilor de îmbunătăţire a stării de conservare a galeriilor de anini de pe cursul superior al Văii Dâmboviţei, unde au fost instalaţi 16.000 de puieţi de anin alb şi salcie căprească.

„SUPERB ne-a permis să testăm soluţii de reconstrucţie ecologică adaptate schimbărilor climatice şi realităţilor din teren. Am combinat intervenţii practice cu tehnici moderne de cercetare – de la scanări LIDAR şi analize ADN, până la simulări ale evoluţiei ecosistemelor”, a declarat Mihai Zotta, Director Conservare al Fundaţiei Conservation Carpathia.

• Proiectul S.U.P.E.R.B. – Systemic solutions for upscaling of urgent ecosystem restoration, finanţat de Comisia Europeană prin programul HORIZON 2020, a reunit 36 de entităţi din 16 ţări. Acesta a testat soluţii moderne de aducere a ecosistemelor forestiere într-o stare favorabilă şi mai rezilientă în faţa schimbărilor climatice.

Tehnologii avansate, rare în România: LIDAR, scanare 3D, analize ADN şi studii de sol

Componenta ştiinţifică a proiectului a implicat colaborarea unor echipe internaţionale, care au realizat:

• scanări LIDAR şi 3D pentru evaluarea precisă a structurii ecosistemelor forestiere;
• analize ADN pentru a determina diversitatea speciilor de insecte;
• analize de sol pentru măsurarea carbonului sechestrat şi evaluarea calităţii ecosistemului.

Specialiştii au constatat că solurile forestiere din România stochează mai mult carbon decât cele din unele ţări vest-europene, un indicator al valorii și naturalității pădurilor locale.

„Este o dovadă clară a faptului că avem, în ţara noastră, păduri naturale valoroase, cu o evoluţie istorică natural evolutivă în comparaţie cu alte zone mai antropizate ale continentului european” – transmite Conservation Carpathia.

Datele colectate vor fi integrate în rapoartele europene privind evoluţia pădurilor aflate în reconstrucţie.

Workshopuri şi transfer de expertiză: peste 80 de participanţi

Pentru a facilita replicarea soluţiilor testate, Fundaţia Conservation Carpathia a organizat şase workshopuri dedicate reconstrucţiei ecologice, între decembrie 2023 şi noiembrie 2025, la care au participat peste 80 de specialişti, elevi, profesori, administratori de păduri şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

Evenimentele au urmărit să ofere instrumente concrete administratorilor şi comunităţilor, inclusiv demonstraţii practice în teren.

La nivel european, proiectul SUPERB a generat două instrumente-cheie utile şi în România:

• forestknowledge.eu – portal interactiv cu studii de caz şi recomandări pentru alegerea speciilor potrivite fiecărei zone;
• o bursă virtuală care intermediază legătura între proiectele de reconstrucţie ecologică, finanţatori şi furnizori de servicii.

Despre Fundaţia Conservation Carpathia

Fundaţia Conservation Carpathia desfăşoară cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, dedicat refacerii ecosistemelor naturale din Carpaţi. Din 2009, organizaţia a:

• salvat de la exploatare peste 28.000 ha de păduri şi păşuni alpine,
• plantat peste 4,5 milioane de puieţi pe 1.991 ha afectate de tăieri,
• creat o zonă de 78.000 ha fără vânătoare sportivă,
• investit în educaţie, proiecte sociale şi dezvoltarea afacerilor verzi în comunităţile locale.

Viziunea pe termen lung a fundaţiei este crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.

Organizaţia a fost recent premiată cu trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, la categoria „Planeta Noastră”.