Opt ONG-uri cer Comisiei Europene declanșarea procedurii de infringement și sancțiuni financiare împotriva României: Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale  democrația românească va continua să se deterioreze accelerat – scrisoare deschisă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Opt organizații neguvernamentale de profil au transmis o scrisoare deschisă Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, aflat joi în vizită oficială la București, în care cer adoptarea unor măsuri drastice împotriva României. Semnatarii solicită Comisiei Europene activarea mecanismului de condiționalitate financiară și declanșarea procedurii de infringement, acuzând autoritățile române de ignorarea deliberată a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Semnatarii scrisorii deschise acuză autoritățile de la București de neaplicarea Deciziei CJUE în cazul Coman (2018), referitoare la libera circulație și recunoașterea dreptului la viață de familie pentru cuplurile de același sex. Deși Comisia Europeană a inițiat o procedură de pre-infringement încă din 2020, ONG-urile susțin că aceasta s-a dovedit ineficientă.

Organizațiile denunță un proiect de lege aflat în Parlament care, în loc să rezolve problema, introduce categorii juridice distincte, consolidând un tratament inegal și contrazicând direct spiritul deciziei CJUE.

Redăm mai jos integral scrisoarea deschisă semnată de cele opt ONG-uri

Domnule Comisar Michael McGrath,

Organizațiile semnatare vă adresează această Scrisoare Deschisă cu ocazia vizitei dumneavoastră la București vizând starea democrației, justiției și statului de drept din România.

Dorim să folosim această oportunitate pentru a reaminti Comisiei Europene că România a fost retrogradată în Indicele Democrației 20241 publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), primind statutul de „democrație defectuoasă” și clasificarea de „regim hibrid”, ca urmare a incapacității de blocare a interferenței Federației Ruse și tacticilor ilegale utilizate pe rețelele de socializare, respectiv încălcarea regulilor de finanțare a campaniei electorale, care au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Nu mai puțin, conform Transparency International, România se află în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 20252 sub media democrațiilor fragile, alături de Bulgaria și Ungaria.

Pentru perioada indicată, autoritățile române au fost incapabile să combată discursul urii folosit pentru a eroda și mai mult domnia legii și a spori diviziunea socială. Raportarea, investigarea, urmărirea penală și condamnarea discursului urii motivat de homofobie, anti-migrație și antisemitism indică slaba capacitate a autorităților competente de a investiga aceste incidente penale, autorii lor nefiind urmăriți penal în mod corespunzător.

Intensificarea discriminării îndreptată împotriva persoanelor LGBTI+, inclusiv interzicerea dreptului la liberă exprimare și asociere în spațiul public în cazul Oradea PRIDE 2025, nu a primit o reacție adecvată din partea autorităților române în condițiile în care instituții critice de apărare a drepturilor omului se află sub atac. Nedeclanșarea de către Parlamentul României a procedurilor de numire a unor noi membri ai Colegiului Director ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) blochează de luni de zile activitatea acestei instituții fundamentale pentru apărarea egalității.

CNCD se confruntă deja cu un real deficit al resurselor umane care, asociat slabei profesionalizări a membrilor Colegiului Director propuși de partidele politice, conduce la întârzieri serioase în soluționarea petițiilor și afectează credibilitatea instituției într-un moment în care este nevoie reală de implicare sporită în combaterea radicalismului și extremismului din societatea românească. Cum poate îndeplini CNCD în aceste circumstanțe standardele minime impuse de Directiva (UE) 2024/1500, inclusiv în ceea ce privește alocarea unor resurse umane și financiare suficiente pentru a-și consolida independența, eficiența și capacitatea de a preveni și combate în mod eficient discriminarea?

România nu își îndeplinește obligațiile legale pe care le are ca stat membru UE atunci când obstrucționează deliberat hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Lipsa de implementare a hotărârii CJUE în cazului Coman, hotărâre pronunțată în 2018 referitoare la libera circulație în cadrul UE, ne afectează direct dreptul la viață de familie, cu efecte negative în domeniul ocupării forței de muncă, al relațiilor de muncă și al afacerilor sociale. Această situație afectează în mod clar dreptul cetățenilor Uniunii și al membrilor familiilor acestora de a se deplasa și de a avea reședința liber în interiorul Uniunii Europene.

La 6 ani distanță de declanșarea procedurii de pre-infringement inițiată de Comisia Europeană în 2020 în cazul Coman (foto), este evident ca aceasta nu funcționează și nu a reușit să își atingă obiectivul. În prezent, nu există nicio perspectivă juridică și niciun angajament politic ca această hotărâre a instanței va fi respectată de autoritățile române. În iulie 2023, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege4 care nu transpune în mod corespunzător hotărârea Coman a CJUE.

În loc să recunoască partenerii de același sex ca „soți”, proiectul introduce o categorie juridică distinctă, consolidând astfel un tratament inegal. Această abordare contravine hotărârii Curții UE și perpetuează discriminarea în loc să o remedieze. Votul asupra proiectului în Parlament este blocat de peste doi ani, ceea ce evidențiază lipsa unui angajament real din partea Guvernului pentru soluționarea acestei probleme, în pofida deținerii unei majorități parlamentare.

Domnule Comisar McGrath, statul de drept din România nu poate funcționa fără punerea în aplicare a hotărârilor Curților Europene care urmăresc respectarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale pentru fiecare dintre noi, ca cetățeni ai Uniunii Europene. Discuțiile desfășurate de peste 3 ani între diverse ministere, sub coordonarea Avocatului Poporului, au eșuat din cauza lipsei de voință politică și instituțională ale Guvernului.

Tacticile României de a câștiga timp în aplicarea acestor hotărâri definitive ale justiției trebuie și pot fi sancționate de către Comisia Europeană. Dacă nu dorim ca „virusul ungar” să se răspândească în țările noastre, e timpul ca instituția Comisiei Europene să poată folosi mecanismul de condiționalități financiare și cel vizând procedura de infringement în cazul României. Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept și restrâng drepturi și libertăți fundamentale, democrația românească va continua să se deterioreze accelerat”.

Organizații semnatare:

Asociația Accept
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Asociația [H] Brașov
Asociația TransCore
Asociația VULGAR
Asociația ARK ORADEA, organizatoare Oradea PRIDE
Asociația Identity.Education
Asociația Incluziune pe Bune

Context 

Adrian Coman şi Robert Clai Hamilton s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Ei au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi pe teritoriul României, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis pe 5 iunie 2018, răspunzând unei întrebări adresate de CCR, că un cuplu căsătorit format din două persoane de același sex este recunoscut ca atare în orice țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește libera circulație.

CJUE a statuat că, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, cetățean al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor.

După decizia CJUE, și Curtea Constituțională din România a decis, în iulie 2018, că statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE.

”Inspectoratul General pentru Imigrări îi tratează în continuare pe soții din cuplurile de același sex ca pe cetățenii străini, ca și cum n-ar avea liberă circulație, și refuză în continuare să acorde cartea de rezidență (dreptul de ședere) soțului care vine în România împreună cu cetățeanul român”, a declarat pentru G4Media Iustina Ionescu, avocata Accept.

Potrivit reprezentanților Asociației, România încalcă legislația UE privind libera circulație, dat fiind că soții persoanelor gay ar trebui să beneficieze de dreptul la coasigure și alte drepturi civile, de care nu pot beneficia câtă vreme statul român le refuză cartea de rezidență.