G4Media.ro

(Op-ed) Economia românească în criza coronavirus. Ce soluții avem la îndemână?

(Op-ed) Economia românească în criza coronavirus. Ce soluții avem la îndemână?

Criza coronavirus generează un fenomen economic complet diferit față de ultima criză cu care ne-am confruntat si care a fost mai degrabă una financiară. În perioada coronavirus este afectată atât cererea de produse, cât și oferta/producția. Cererea scade ca urmare a panicii, a riscului reducerii de venituri sau a incertitudinii.

Oamenii nu își mai cumpără decât strictul necesar, iar agenții economici sunt prudenți cu tot ceea ce înseamnă investiții și achiziții noi. În același timp, producția scade ca o consecință firească a scăderii cererii, dar și din cauza izolării sociale. În aceste condiții, anticipez o scădere considerabilă de PIB în țara noastră, poate chiar una de două cifre.

Ce poate face România în această situație?

În privința cererii, ajutorarea firmelor în problema șomajului tehnic este binevenită. Tot în acest sens, categoriile defavorizate, adică cei intrați în șomaj tehnic sau cei cu venituri mici, ar trebui ajutați direct cu subvenții de la stat. Este o mare greșeală întreruperea fluxurilor economice de genul: se amână plata la utilități sau ratele la credite. O astfel de intrerupere poate genera haos economic și un blocaj în lanț cu consecințe dezastruoase. Sper ca politicienii români să reziste unor tentații de întrerupere de fluxuri economice și să fie preocupați de viitorul țării mai mult decât de interesele electorale de moment.

România are nevoie în aceste zile de un Winston Churchill care a câștigat un război mondial, dar a pierdut alegerile imediat după, adică a făcut ceea ce trebuia pentru țara lui în detrimentul intereselor electorale ale propriului partid. A rămas însă in memoria si inimile britanicilor pentru eternitate.

În plus, cred că este nevoie de o campanie de educare a românilor pentru a cumpăra produse autohtone. Peste tot în Europa există acest îndemn de susținere a producătorilor locali în perioada crizei, pentru a susține producția, locurile de muncă și taxele locale. E nevoie de educarea populației către o solidaritate națională care ne-a lipsit de ani buni. Este nevoie sa ne recâștigăm încrederea in noi. Este nevoie de un parteneriat real, bazat pe încredere, cu mediul nostru de afaceri.

De unde bani pentru ajutorarea categoriile defavorizate?

În primul rând, fonduri europene pe care le-am putea folosi pentru categoriile defavorizate. UE trebuie să fie mai prezentă în tot ceea ce înseamnă situația coronavirus, inclusiv în ceea ce privește contracararea unor măsuri de propagandă anti-UE tot mai prezente în media și online. Aceasta contracarare se poate face in primul rând prin fapte.

În al doilea rând, din împrumuturi. Trebuie să împrumutăm bani, însă este bine să o facem la dobânzi cât mai mici. Ne împrumutăm scump față de țările vecine din cauza lipsei de predictibilitate generate în economie de clasa politică românească care a intrat recent într-o competiție care este mai populist. Este nevoie rapida un plan pentru recâștigarea încrederii mediul financiar. Obiectivul trebuie sa fie sa ne împrumutam măcar la dobânzi egale cu cele ale vecinilor bulgari.

În al treilea rând, cei care vor să își plătească taxele la stat în avans pentru anii următori ar trebui încurajați. Mă declar disponibil să fac acest lucru și știu mulți alții ca mine.

Nu în ultimul rând, cred că este vremea să ne gândim la românii care au bani în offshore-uri. Este momentul să luăm în calcul o viziune utilitaristă. Putem accepta ca, într-o perioadă de criză, să acceptăm o soluție imorală pentru a trece un moment extrem de dificil? E un subiect extrem de delicat, dar pot să vorbesc deschis despre acest lucru pentru ca nu am niciun fel de interes personal. Nici eu și nimeni din familia mea nu are bani în offshore-uri. Din multe analize pe care le-am văzut rezultă că există peste 25 miliarde euro pe care românii le au în offshore-uri. Aducerea acestor bani acasă ar putea genera câteva miliarde bune și utile bugetului de stat în perioada de criză. Măsura trebuie sa fie impozitarea cu 10-12% a banilor aduși acasă in următoarele trei luni si intrarea lor în ciclul financiar normal. Au făcut acest lucru alte țări, putem să analizăm dacă o asemenea măsură e echivalentă cu inducerea hazardului moral.

Ce facem și cum gestionăm partea de producție?

Aici este vorba de modelul Chimcomplex. Cu toată scăderea masivă de cerere, există o creștere și o nevoie de o serie de produse în criză. Este important ca modelul Chimcomplex să fie urmat de alții. Ce poate face statul? Să îi ajute cu partea de avizare și cu garanții de stat pentru creditare pentru ca ei sa poată produce măști, combinezoane, ulei, faina, mălai, dezinfectante si toate produsele aflate la mare căutare in aceasta perioada. De asemenea, este foarte importantă perioada post criză. Trebuie să o pregătim de acum cu o serie de proiecte concrete.

Vă dau doar câteva exemple pentru a înțelege ce tip de proiecte concrete am în vedere: deschiderea minelor care produc grafit, un minereu rar extrem de valoros în tranziția energetică, reluarea investițiilor la exploatările de hidrocarburi din Marea Neagră, mutarea brigăzii de Jandarmerie din București dintr-o zonă cu mare potențial imobiliar într-o zonă în care terenurile sunt ieftine și valorificarea  prin licitație publică a terenurilor actuale, vânzarea Clubului Floreasca, etc.

Este nevoie de o listă clară de astfel de proiecte care trebuie implementate transparent, imediat după criză, proiecte care implica investiții minime ale statului si posibilități de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Avem nevoie de minim o suta de astfel de proiecte post criza. Apoi, banii generați trebuie investiți in infrastructura.

Orice criză aduce riscuri, dar si oportunități. Sper că vom avea inteligența de diminua riscurile și de a maximiza oportunitățile. Este o luptă pentru noi, dar mai ales pentru generațiile viitoare.

Răzvan Nicolescu este partener Deloitte, fost președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

18 comentarii

  1. Foarte buna analiza!

  2. SOKOL, DORMI LINISTIT ?

  3. ATENTIE MARE… trebuie urgent facut ceva pentru plafonarea salariilor si pensiilor TUTUROR nababilor, politrucilor si profitorilor in detrimentul restului populatiei care nu vor mai avea venituri pentru un trai decent. E monstruos ca o minoritate care a ingropat ROMANIA in peste 70 ani sa profite in continuare de beneficii din munca si impozitele celor multi si saraciti de politicile gresite implementate in ultimii 30 de ani. Trebuie urgent ca pensiile si salariile sa fie reglementate la o paritate decenta… Ar trebui urgent desfiintate sau reformate entitatile statale CNAIR, CNA, BOR, TVR, si altele… deoarece economia mondiala se prabuseste, seceta va reduce culturile si asa putine, iar veniturile la buget vor fi minime…

    • Cate zeci de miliarde de euro pe an sunt salariile din sistemul de stat ?
      Cate miliarde sunt salariile pe luna ?

      Cumularzii stau acasa si incaseaza mai multe salarii intregi si mai multe pensii, indemminzatii, sinecuri ?

      Cumpanasu tot 20000 de euro pe lunar de la stat ?

  4. Bugetarii stau acasa pe aceleasi salarii la care se aduga multe sporuri ?

    Cine o fi cumparat porsche-urile care au aparut ca dupa ploaie ?

  5. Sunt câteva idei inedite si foarte bune, in special cea cu plata taxelor in avans si impozitarea banilor din offshore-uri. Ar trebui sa devină si DNA mai activa pe plan international in domeniul investigării averilor nejustificate. Estimativ, in ultimii zeci de ani s-au scos peste o suta de miliarde de euro din România dobândiți prin diverse acte de corupție. Acum ar fi momentul sa se recupereze acei bani.
    Si binențeles propunerile domniilor de mai sus, pe care societatea civilă le-a tot menționat zi de zi, insa decidenții se fac ca nu aud si nu le pasa.

    • 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
      Ha ha ha ha ha ha ha ha ha!
      Cine sa-i recupereze ? Cei care au recuperat de la Voiculescu ?

  6. Tara asta a ratat de fiecare data oportunitățile dar nu a ratat niciun risc. De ce ar face acum invers?!

    • Ca de fiecare data, o analiza profesionista, echilibrata si pertinenta, in hațisul virtual plin de strategii si ‘solutii’ fanteziste.

  7. Sistemul sanitar nu are dotari, nu are consumabile…

    Dar dam pensii de 15-20000 de euro pe luna!

    „mama sunt eu oprisan” are un domeniu de zice de hectare cu 8-9 vile !!!

  8. sinistrul tariceanu, unul din „autorii” dezastrului economic impreunam cu dragnea, valkov, sokol, felix & co spune ca se invarte ca un leu in cusca!!!
    si in ce cusca te invarti sinistre ? in buncar ?

  9. Domnul Nicolescu s-a gandit profund si a gasit „solutii” :
    – sprijinim firmele cu bani pentru somaj tehnic. Solutia i se pare buna. Poate pe moment. Ajuta oamenii ceea ce e ok .Bani ingropati care se recupereaza greu din taxe si impozite.
    – imprumutam bani. Si ce facem cu ei?
    – fonduri europene. Ok. Ce facem cu banii? Facem proiecte digitale? Ca utilaje vedem in 2-3 ani.
    – exploatarea hidrocarburilor. Serios? Cate locuri de munca si cu ce te alegi? Parca ne-au trimis in origini aia care castigasera licenta. O facem noi? In cat timp.
    -mine de grafit. No comment. Pana deschizi o exploatatie si o rentabilizezi te apuca 2030. Cati angajezi si cu cine o faci?
    -banii din offshore-uri. Hazliu.

    Sunt aproximativ 500000 de oameni disponibili datorita caderii economiei si nu s-a terminat.
    Per total o suma de idei fara nimic in spate si mult spatiu intre neuroni.

    • Mi se pare ca nu ai inteles nimic. Problema cu neuronii pare la tine.

      Imprumutam bani ca sa acoperim deficitul bugetar generat de scaderea de PIB.

      Chiar nu intelegi nimic, prietene! Prostu’ daca nu e si fudul, nu e prost destul!

    • Doamna/domnisoara cred ca nu aveti dreptate. Va rog sa ma lamuriti asupra beneficiului imprumutarii pentru a acoperii gaurile bugetare. Cum reporneste in mintea dvs economia faptul ca ne imprumutam sa platim salarii,pensii, cheltuieli curente sau Dumnezeu mai stie ce alte nazdravanii? Cum rezolva asta somajul accentuat si o lipsa acuta de capitalizare la nivel de sector privat? Cu parere de rau consider ca ati inteles fix nimic.

  10. Ne imprumutam pentru a sustine un deficit bugetar generat de scaderea de productie si/sau de cerere. Daca nu ne imprumutam pentru a tine in viata locuri de munca si activitati industriale atunci acestea se pierd pentru totdeauna. Acest lucru ar un efect foarte grav pentru economie.

    Ne imprumutam pentru ca nu putem lasa zeci de mii de oameni sa moara de foame. Sunt multi care traiesc in Romania de pe o zi pe alta. Este bine si economic pentru ca sustinem asa cererea. Daca cererea inseamna consum de produse romanesti, asa cum zice cel care a scris analiza, atunci banii se intorc in economie prin taxe si impozite.

    Imi pare rau. Nu vreau sa va supar insa va lipsesc fundamente economice de baza.

    • Sunt de acord cu imprumuturile. Nu am afirmat ca nu ar trebui sa atragem bani din exterior. Dar,dupa definitiile pe care le cunosc, deficitul bugetar la care faceti referire inseamna cu totul altceva. Daca imprumutam pentru a ajuta economia prin capitalizarea intreprinderilor atunci discutam altfel. Si de aici intrebarea mea: ce facem cu banii imprumutati?Domnul Nicolescu a uitat sa detalieze acest aspect. Daca ne imprumutam pentru investitii noi ca cele descrise in articol cred ca imprumutam degeaba acum. Efectul ar fi bani blocati cu rezultate imediate superficiale.

  11. Imi pare rau. Nu mai putem continua discutia pentru ca nu intelegeti chestiuni fundamentale. Ce intreprinderi sa capitalizeze statul? Reducerea de cerere si oferta inseamna reducere de PIB, adica reducere de venituri. Trebuie sa iei imprumut ca sa acoperi . Apoi, trebuie sa iei imprumut ca sa sustii somajul tehnic. Apoi, trebuie sa iei imprumut ca sa ajuti categoriile sociale defavorizate si sa sustii putim cererea. Sunt nevoita sa opresc discutia aici pentru ca nu intelegeti economie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.