G4Media.ro

OP ED Despre nevoia unei perspective românești și est-europene asupra relației UE-SUA

OP ED Despre nevoia unei perspective românești și est-europene asupra relației UE-SUA

Dincolo de gravitatea conflictului în sine, criza din Iran pune un reflector mare pe disfuncționalitățile tot mai abrupte ale relației transatlantice.

De la alegerea lui Donald Trump, relația transatlantică s-a deteriorat permanent. Responsabilitatea pentru acest lucru aparține atât lui Trump, cât și europenilor.

Președintele american a renunțat la multilateralism prin retragerea din Acordul de la Paris, din UNESCO, din Acordul cu Iranul, a avut deseori o atitudine ușor agresivă față de UE prin mustrarea lipsită de diplomație a țărilor europene care nu cotizează suficient la NATO, prin îngroparea Tratatului TTIP și războiul comercial ulterior sau prin susținerea Brexitului și a unor mișcări eurosceptice.

Pe de altă parte, nici atitudinea europenilor nu a fost și nu este una care să fi reconstruit încrederea. Președintele Macron a profitat de fiecare moment de îndepărtare a SUA pentru a-și alimenta propria agendă de „suveranitate” a Europei, prin care Franța să redevină un lider global de prim-plan. În același timp, președintele francez a încercat să testeze viabilitatea unei apropieri de Rusia, care pentru România și alte țări din est nu poate fi acceptabilă. Germania a ales și acum economia în fața geopoliticii prin construirea conductei Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia, în ciuda protestelor justificate ale americanilor. Marea Britanie a fost și este într-o situație prea tulbure ca să aibă o acțiune strategică coerentă. Instituțiile europene au fost și sunt slab echipate pentru a influența politica internațională dincolo de aspectele economice sau de politica de soft-power pe care nici Trump, nici China nu o „vorbesc”.

Pentru relația transatlantică, criza actuală din Iran are efecte similare cu cea din 2003 din Irak, dar cu tușe mai grave și cu o diferență majoră. Dacă în 2003 țări membre ale UE precum Marea Britanie sau Spania au contrabalansat opoziția Franței și Germaniei față de războiul din Irak și au apărat implicit unitatea transatlantică, acum aceste țări nu mai vor sau nu mai pot să o apere, iar blocul de state vestice devine tot mai puțin atașat de SUA lui Trump (și subliniem: ale lui Trump). Acest lucru riscă să afecteze relația transatlantică în consistența ei geostrategică.

De aceea, acum este momentul în care estul Uniunii Europene să facă un pas în față și să reamintească faptul că, indiferent de umorile dintre liderii trecători, trei lucruri sunt primordiale pentru relația UE-SUA:

  1. securitatea transatlantică e indivizibilă și fundamentală pentru Europa,
  2. integrarea militară a UE trebuie să se facă complementar cu NATO,
  3. Rusia nu a fost și nu va fi niciodată un partener pentru asigurarea securității Europei.

Acesta este momentul ca țările din est, inclusiv România, să fie cele care protejează aceste linii roșii fundamentale pentru întreaga Uniune, având curajul de a le spune clar și fără echivoc cu responsabilitatea celui care privește lucrurile drept în față. Un asemenea demers va ajuta relația transatlantică să își regăsească vigoarea.

Astfel, estul poate reintra cu adevărat în istoria Europei, iar Uniunea Europeană poate să devină deopotrivă și în egală măsură proiectul păcii după Al Doilea Război Mondial, dar și proiectul reunificării în fapt a Europei după Războiul Rece.

Autori:

Dragoș Tudorache, europarlamentar și președinte executiv PLUS

Alin Mituța, coordonator afaceri europene, PLUS

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. Am citit PLUS si m-am gandit la DEMOS.
    Cine-s astia?
    Ce inseamna campanie facuta cu cap: începi din timp, bați ușor la cap electoratul și accelerezi amețitor in ultima saptamana.
    PSD, PNL, ALDE ne țin în bezna minții tot timpul anului

    • OP ăla înseamna ca articolul a venit insoțit de un ordin de plata?
      Ca sa fie comentariile oprite e nevoie de OP OP? Ca la Iohannis cu al lui program…?

  2. Existenta NATO nu poate fi contestata de nimeni . Pot fi aduse in discutie modul de functionare sau prioritatile si modalitatea lor de rezolvare . Principiul -Toti pentru unul unul pentru toti – ramane valabil ,dar el se refera doar la momentul in care una dintre tarile membre este atacata ,fapt neprodus inca . Exista tari NATO care au confruntari in zona lor existentialista dar teritoriile acestora nu sunt supuse niciunui atac .Nato nu se poate implica in aceste confruntari ce nu intra in sfera lui de competenta indiferent cit ar dori unii sau altii sa influenteze vreo decizie .Despre situatia din Iran lucrurile cred ca sunt simple daca ne uitam la efectele imediate ale situatiei la zi . Cistigul este de partea ambelor tabere . Iranul incheie practic demonstratiile impotriva regimului si liderul religios capata mai multa putere . In acelasi timp in America presedintele pune in plan secund procedura de demitere inceputa de democrati si arata maretia Americii prin actiunea soldata cu moartea generalului Iranian .Relatia transatlantica va reveni la normal ,iar UE isi va continua drumul sau pacifist in lume .

    • Sunt multe de adaugat si chiar de reprosat articolului initial! Exista de cateva zeci de ani o intelegere intre cele doua superputeri de a nu se opune una celeilalte pe plan militar!Asta a dus la dezintegrarea partii mai slabe, Tratatul de Varsovia, in favoarea unei conlucrari permanente, iar elementele secundare din peisajul militar sa-si continue existenta, insa fara o putere decizionala! Pe scurt, NATO(in principal SUA) si Rusia stabilesc impreuna ce este de facut, in orice zona a globului! Restul, chestiuni economice, uniuni si separatii, politici globale, s.a. sunt lasate la indemana celor ce doresc sa-si testeze abilitatile! Ca si in filme, scenariile se perfectioneaza, ca, odata spectacolul declansat, sa nu mai existe dubii si intrebari fara continut!

  3. A zis si despre indiferența? Ca n-am citit.
    Daca nu platesti pe cineva cu „pensie speciala” cum sa-l motivezi sa faca treaba? Îi spui ca-l pensionezi la 70 de ani 🙂

  4. La data la care România posedă doar 12 avioane de luptă cu performanțe acceptabile (F-16), dar care nu pot zbura nici acelea misiuni de luptă fiindcă piloții n-au timpul cumulat de zbor necesar, orice declarație geo-politică despre ”făcut pasul în față” pare desprinsă din bancurile cu Albania care n-are nicio unitate de blindate gata de luptă, fiindcă … li s-a defectat tancul. Pentru lipsa de perspectivă, în sensul decuplării de realitate, poate o fi de vină faptul că nu ați simțit nici măcar o zi gustul câmpului de instrucție militară, sau ocazia vreunei educații militare operative minimale, ca să nu mai vorbim de vreo experiență a unui câmp de luptă oarecare. Când astfel de declarații vor avea ca semnatari un număr egal de politicieni și militari de carieră experimentați, voi pune și eu preț pe conținutul lor. Până atunci, sunt doar ”vorbe de înălțat zmeul”, vorba cuiva.

    • Este o analiza foarte echilibrata si corecta, a intelege un „joc” geopolitic si a valorifica o anumita pozitie in UE si localizare strategica nu e dependenta, sine qua non, de experienta militara. Va inteleg totusi abordarea.

    • Problemă pe care o are de altfel și restul Europei. Aveți dreptate, este nevoie de mult mai mult decât de declarații politice, dar au și ele utilitatea lor.

  5. Dacă Romania va lua atitudine, o va face pentru tarile care merita si pentru adevărații aliați ai SUA, si nu pentru ipocritii din Vestul Europei care îl suna pe Putin atunci când dau de greu. Macron, Merkel precum si alti lideri ai UE sunt niste trădători si lasi, nimic mai mult, si nu merita sa mai fie apărați de SUA.

    • Macron e praf, Merkel e aproape pensionară, UE în relația cu Trump a zbârcit- o, cum arată situația în SUA Trump va câștiga al doilea mandat

  6. Sunt multe de adaugat si chiar de reprosat articolului initial! Exista de cateva zeci de ani o intelegere intre cele doua superputeri de a nu se opune una celeilalte pe plan militar!Asta a dus la dezintegrarea partii mai slabe, Tratatul de Varsovia, in favoarea unei conlucrari permanente, iar elementele secundare din peisajul militar sa-si continue existenta, insa fara o putere decizionala! Pe scurt, NATO(in principal SUA) si Rusia stabilesc impreuna ce este de facut, in orice zona a globului! Restul, chestiuni economice, uniuni si separatii, politici globale, s.a. sunt lasate la indemana celor ce doresc sa-si testeze abilitatile! Ca si in filme, scenariile se perfectioneaza, ca, odata spectacolul declansat, sa nu mai existe dubii si intrebari fara continut!

  7. Dragi autori, confundati doua lucruri/concepte complet diferite: UE si OTAN/NATO. Uniunea este politica si economica, OTAN/NATO este o alianta militara de intr-ajutorare in caz de atac asupra unuia dintre membri.
    Nu exista nici o problema UE-SUA, absolut nici una. Suntem parteneri egali.
    Nu exista nici o problema UE-OTAN/NATO. Suntem aliati si ne aparam reciproc, DACA suntem atacati. A fi membru UE, nu inseamna a fi membru OTAN/NATO.

    • Ar fi bine sa aveti dreptate, dar nu cred ca sunteti la curent cu unele dorinte care se contureaza in Germania/Franta, prin vocea fostului Inalt comisar Federica Mogherini de a avea onarmata proprie UE. Acest fapt suna bine, doar ca el nu e „gandit” ca si parte din OTAN/NATO, atat timp cat Macron/ si mai ales Merkel nu contribuie cu 2% si mai nou iau „binecuvantare” de la Putin (Macron telefonic, Merkel tête-à-tête).

    • @Corect
      Locuind de 4 decenii in Franta, serios, nu am auzit nici un responsabil politic, sindical, etc, sa doreasca iesirea tarii din OTAN/NATO. S-a facut exact contrariul, tara a revenit deplin in alianta, inca din timpul mandatului lui N Sarkozy.
      O armata europeana, intr-adevar este nevoie de a sa ceva. Nu este usor de realizat, insa ar fi foarte bine sa ne putem baza si in UE, de o forta rapida. Insa, repet, nimeni si nimic nu poate rupe, slabi, alianta de intr-ajutorare UE-SUA. Criticile exista, de ambele parti 🙂 Insa repet, ramanam aliati indefectibili.

      Despre axa FR/D-RU: UE are o doctrina (politica) proprie, SUA o are pe a ei. UE, doreste relatii comerciale, amicale, etc, cu Rusia. SUA, nu doreste asta. Acest lucru, nu afecteaza cu absolut nimic, relatia UE-SUA. Nu suntem acelasi stat/uniune si nu trebuie sa avem aceasi politica. A fi aliati, nu inseamna a avea aceleasi vederi politice, nu?
      In UE, exista tari, care datorita istoriei, au resentimente fata de Rusia: Estul. Estul Europei, este aparte, nu se poate in nici un caz asemana cu Vestul.
      Vestul a reusit sa treaca foarte repede, peste resentimentele provocate de doua confruntari teribile, in secolul trecut. Estul, ramane in starea de resentiment continuu si din aceasta cauza, nu poate inainta. Nu critic, insa acesta este adevarul. Nu aveti decat sa cititi comentariile contributorilor de aici: cum cineva are cea mai mica critica, este numit „sputnik, rus, etc” 🙂 Culmea, si de cei care locuiesc peste ocean, deci total rupti de ceea ce se intampla aici, in Europa.

      Nu Putin ne dicteaza politica noastra europeana. Nici cea economica, nici doctrina militara, nimic. Noi (Vestul) nu dorim decat relatii de normalitate cu Rusia, deoarece, am reusit sa trecem peste ceea ce ne-a dezbinat timp de secole si ne-a dus spre razboaie nenumarate intre noi. De aceea Uniunea Europeeana, este cel mai bun lucru care se putea intampla in Europa: fiecare membru, se angajeaza a nu declara rzaboi (sau agresa) unul dintre ceilalti membri.

  8. Sincera abordarea dumneavoastra si corecta in acelasi timp . Uniunea Europeana impotriva tuturor ce nu au crezut in posibilitatea existentei ei ca forma de uniune ,are aceasta imensa abordare politica ce nu permite nici o confruntare intre tarile membre . Este evident ca asa ceva nu s-a mai intimplat nicaieri in lume la acest nivel (totul facut fara sa se traga nici macar un glont )si tocmai datorita acestui fapt cu totii ne bucuram azi de pace si de bunastare . Nu pot sa nu amintesc mereu cuvintele lui J.C.Junker, ce aratau norocul nemaipomenit pe care il avem noi cei ce locuim acum pe aceste meleaguri ,noroc unic in istoria omenirii .

  9. In mare parte aveti dreptate, nu exista obligativitatea unei politici comune SUA si UE. Totusi in momentul in care esti aliat Nato, dupa ce Sua a contribuit esential la revenirea Vestului (asa cum il simtiti astazi in Franta) prin OSCE, reconstructia Germaniei, etc, dupa ce impartasesti in comun ca aliat Nato secrete militare, ai vrea sa ai exclusivitate pe tema consultarilor in cazul unor operatiuni militare / vs sa te trezesti ca partenerii traditionali se consulta cu traditionalul adversar.

    Cat despre UE cei doi lideri vest europeni nu au viziunea predecesorilor, care era mai degraba de a uni Europa, ci mai mult viziuni nationaliste, vezi Macron care momentan a pus frau extinderii Europei (caz Albania) si Merkel care e mai mult interesata de cea mai accesibila solutie energetica nationala, trecand astfel peste interesul statelor din est.
    Deci avem un mare deficit de Uniune Europeana, asa cum o expuneti mai sus.

    • Într- adevăr problema UE este lipsa unor lideri cu viziune, momentan ocupația de bază a UE este băgatul gunoiului sub preș

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.