Olanda își protejează cel mai bine cetățenii de sărăcie. România, Bulgaria și Ungaria sunt codașe

Analiză EUOBSERVER, preluată de Rador:

Olanda este unicul stat UE în care venitul minim îi împiedică pe oameni să cadă sub pragul sărăciei, arată un nou raport al Comisiei Europene. Venitul nu e măsurat în funcție de salariul minim pe economie, ci mai degrabă ca o plasă de siguranță socială, cum ar fi o plată directă în numerar, care nu permite ca oamenii să ajungă săraci.

Cifrele au fost publicate miercuri, într-un moment în care țările UE se luptă cu inflația și cu o explozie a prețurilor la energie și alimente.

În schimb, la coada clasamentului se situează România, Bulgaria și Ungaria, unde veniturile minime nete cad mult sub nivelul necesar pentru a împiedica pauperizarea populației, afirmă documentul.

La o conferință de la Bruxelles, comisarul muncii Nicolas Schmit a declarat că cei expuși riscului de sărăcie ajunseseră oricum într-o situație și mai precară din cauza pandemiei.

Peste 95 de milioane de oameni, adică vreo 20% din populația UE, erau expuși deja riscului de sărăcie anul trecut.

Acum, războiul Rusiei din Ucraina este un nou factor care ne va afunda probabil și mai mult în capcana sărăciei, a declarat el.

În 22 de state UE venitul minim se situează sub nivelul sărăciei, a afirmat Schmit.

„Și cam 20% din șomerii supuși riscului de sărăcie nu sunt eligibili pentru a primi vreun fel de asistență financiară”, a declarat el.

Comisia estimează totodată că undeva între 30-50% din cei eligibili pentru a primi un venit minim nici măcar nu beneficiază de acea asistență.

Acest lucru se datorează în general faptului că ei nici măcar nu știu că pot solicita ajutor ori nu știu cum trebuie să procedeze pentru a-l primi.

Comisia le cere acum statelor UE să acționeze pentru realizarea obiectivului comun de a ridica 15 milioane de oameni deasupra pragului sărăciei în decursul următorilor opt ani.

Însă acest apel este doar o recomandare, care prevede printre altele ca statele să-și armonizeze schema lor de venit minim cu eforturile de integrare pe piața muncii a celor apți de muncă.

Aceste scheme n-ar trebui să facă discriminări pe bază de vârstă și ar trebui să aibă în vedere și indivizii, cum ar fi mame necăsătorite cu copii, a declarat Schmit.

Într-o declarație remisă prin e-mail, grupul Verzilor din Parlamentul European a salutat propunerea.

Însă el afirmă că e nevoie de o măsură legislativă, cum ar fi o directivă, pentru o implementare mai eficientă a ideii.

„Până acum, instrumentele non-obligatorii nu i-au menținut pe oamenii din UE deasupra pragului sărăciei”, a declarat Sara Matthieu, o belgiană din grupul Verzilor.

Verzii afirmă că vreo 35% din populația aptă de muncă din UE e expusă riscului de sărăcie, dar concomitent nu e eligibilă pentru venit minim ori alte ajutoare sociale.

Eurostat, citând cifre din 2019, afirmă că statele UE au cheltuit în total 3.761 miliarde de euro pe protecția socială.

Dar aproape jumătate din sumă e reprezentată de pensii, după care urmează asistența medicală – aproximativ 30%. Doar vreo 59 de miliarde s-au cheltuit pentru susținerea veniturilor.

Pe de altă parte, Germania, Slovenia și Cehia sunt singurele trei țări din UE în care salariul minim pe economie este atât de mic încât îi ține pe oameni sub pragul sărăciei.

Între timp Germania a adoptat o nouă lege, în virtutea căreia salariul minim va crește de luna viitoare la 12 euro pe oră.

Raportul Comisiei mai observă că sistemul fiscal și cel de asistență socială din Slovenia și Cehia „nu par să îi sprijine pe cei care câștigă salariul minim suficient de mult pentru a garanta că munca este răsplătită”.