Olaf Scholz, la Conferința PES de la București: Partidul meu a sprijinit întotdeauna accesul României la zona Schengen. Nu există state membre ale UE de primă clasă sau de a doua clasă. Suntem cu toţii o Europa unită

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că partidul social-democrat din Germania a susţinut întotdeauna accesul României la zona Schengen şi salută aderarea partială a ţării noastre la acest spaţiu. Nu există state membre ale Uniunii Europene „de primă clasă sau de a doua clasă. Suntem cu toţii o Europa unită”, a mai punctat el, transmite News.ro.

„Germania şi România legate de o prietenie strânsă. Acest lucru este în mod special evident atunci când ne confruntăm cu provocările timpurilor noastre împreună. Cea mai mare ţară din Europa a atacat cea de-a doua ţară ca mărimea continentului fără motiv. Suntem cu toţii astăzi aici, la 200 de kilometri de graniţa ucraineană şi să fie foarte clar, nu putem schimba graniţele prin violenţă, este principalul pilon al ordinii politice, un principiu stabilit de social-democraţi, precum Willy Brandt, este moştenirea noastră şi trebuie să o apărăm. Securitatea nu este totul, dar fără securitate nimic nu este totul. Sunt recunoscător pentru rolul jucat de România pentru securitatea Europei. Contribuţia ţării dumneavoastră ca principal contributor în brigada multinaţională în care cooperăm strâns consolidează securitatea pe flancul de sud-est al NATO şi securitatea Europei în întregimea sa. În ultimii 17 ani România a fost un membru mândru şi important al Uniunii Europene. Această decizie, luată în sfârşit să urăm bun venit României în spaţiul comun Schengen, în sfârşit, s-a produs. Târziu, dar pe deplin meritat. Partidul meu, SPD, a sprijinit întotdeauna accesul României la zona Schengen. Nu există state membre ale Uniunii de primă clasă sau de a doua clasă. Suntem cu toţii o Europa unită”, a declarat Olaf Scholz, sâmbătă, la conferinţa ocazionată de întâlnirea liderilor Partidului Socialiştilor Europeni.

Cancelarul german a mai spus că, în urmă cu o lună, la ultima întrunire de partid în Roma, a spus că „războiul din Ucraina se va opri atunci când preşedintele Putin decide să-şi retragă trupele, însă va lua această decizie numai dacă îşi dă seama că nu poate câştiga războiul pe câmpul de luptă, că nu poate dicta o pace injustă, că timpul nu este de partea lui”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Prin urmare, sprijinul nostru pentru Ucraina este esenţial pentru sprijinirea păcii în Europa. Germania este cel de-al doilea cel mai mare suport după Statele Unite. Am alocat 28 de miliarde de euro numai ca sprijin militar şi sunt recunoscător partenerilor, precum România, care fac tot posibilul pentru a ne ajuta. La o reuniune europeană recentă, am hotărât să sprijinim achiziţia de armament şi muniţie la nivel mondial şi să menţinem interdicţiile şi sancţiunile împotriva Rusiei. De la bun început am spus nu vrem un război între Rusia şi NATO. Cea mai bună cale de a preveni orice escaladare este descurajarea eficace. De aceea investim mai mult în propria securitate, în propria apărare, în comun ca europeni astfel încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace. Asta înseamnă şi că lăsăm deoparte interesele proprii şi construim o industrie a apărării europeană cu adevărat puternică. Aceasta este o sarcină majoră pentru Uniune după alegeri”, a completat Scholz.

„Consolidarea Europei ca actor geopolitic înseamnă şi utilizarea mai bună a uneia dintre cele mai puternice instrumente ale politicii noastre externe, politica de extindere, a continuat oficialul german.

„Extinderea a fost întotdeauna şi încă este o forţă motrică a democraţiei, păcii şi prosperitatea pe continentul nostru. România este unul dintre cele mai bune exemple în acest sens. Am realizat un avânt nou în procesul de aderare cu ţările din Balcanii de Vest. Ucraina şi Moldova au deschis în decembrie negocierile pentru aderare, Georgia a devenit ţară candidat. Desigur, aceste ţări trebuie să întrunească criteriile de aderare, însă oamenii din aceste ţări împărtăşesc valorile noastre comune şi au tot dreptul să trăiască în pace şi în libertate ca şi noi. De aceea este bine că România este de partea noastră atunci când trebuie să insistăm cu procesul de aderare în următorii ani. Sigur, asta trebuie să meargă mână-n mână cu reformele interne la nivelul Uniunii. O Uniune Europeană lărgită nu putea funcţiona cu reguli croite pentru o Uniune mult mai mică”, a mai precizat Olaf Scholz.

El s-a arătat bucuros că „vom adopta până în această vară o hartă de parcurs”.

„O Europă în creştere va putea răspunde mai bine provocărilor unei lumi care curând va avea 10 miliarde de cetăţeni. Economiile din Asia sunt în creştere şi e nevoie prin urmare de voinţă politică de dezvoltare şi au dreptul la asta. Proiecţiile arată că până la jumătatea acestui secol, ţările din sudul globului pot ajunge la niveluri de dezvoltare economică ca şi ţări din Europa sau America de Nord în anii 50. Pentru asta dacă folosim astfel de tehnologii învechite, lumea nu va mai fi un loc bun în care să trăim. Pentru asta este nevoia să avem parteneriate cu ţările din sudul globului. Avem tehnologiile şi voinţa politică de a-i ajuta să prospere, să-şi dezvolte economiile, însă într-un mod mai durabil decât până acum. Sigur trebuie şi să avansăm transformarea economică în propriile ţări. Un aspect esenţial în această privinţă va fi o uniune bancară şi a piaţelor de capital. Poate că sună foarte tehnic, dar până la urmă este vorba despre mobilizarea unui nivel suficient de capital pentru a finanţa mobilizarea economiilor noastre. Finanţarea publică singură nu va fi suficientă. Trecerea către societăţi neutre din punct de vedere climatic este o schimbare uriaşă, poate cea mai mare după Revoluţia Industrială din secolul al XIX-a şi sigur asta creează şi incertitudini pentru cetăţenii noştri. Mulţi se întreabă, oare totul se va sfârşi bine pentru mine, pentru familia mea?”, a mai spus Scholz.