Ofensiva maghiarilor
Liderii UDMR au trecut la o adevărată ofensivă politică în ultimele zile, lansând o serie de acțiuni prin care critică în esență atitudinea autorităților române față de minoritatea maghiară. Președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a anunțat că va sesiza statul român la CNCD, UDMR a început oficial o campanie de strângere de fonduri în semn de solidaritate cu primarii sancționați în justiție pentru arborarea steagului secuiesc. Liderul UDMR și un ONG maghiar au sărit în apărarea celor doi extremiști maghiari condamnați definitiv pentru acte de terorism. În plus, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Nemeth Zsolt, a declarat, miercuri, la Băile Tuşnad, la lucrările Universităţii de Vară, că proiectul european trebuie să dea un răspuns corect problemei Trianon. Premierul Ungariei, Viktor Orban, este așteptat sâmbătă la Băile Tușnad.
Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a anunțat pe data de 20 iulie, într-o postare pe blog, că va sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în legătură cu ”predarea necorespunzătoare a limbii române”. Președintele CJ Harghita își justifică plângerea pe care o va depune împotriva statului român prin faptul că anul acesta, comparativ cu numărul elevilor români, au picat proba de limbă română la examenul de bacalaureat de patru ori mai mulți elevi maghiari. El susține că, potrivit legii educației, limba română ar trebui predată minorităților după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
”Având în vedere că Ministerul Educației nu a făcut aproape nimic pentru respectarea drepturilor elevilor maghiari, vom depune o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru investigarea situației. Este inadmisibil ca elevii maghiari să beneficieze de pe urma drepturilor stabilite în anul 2011, doar în anul 2025”, a anunțat președintele CJ Harghita, Borboly Csaba.
Președintele CJ Harghita a ridicat acest probleme și la întâlnirea cu ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm. În plus, într-un comunicat al CJ din data de 23 iulie se arată Borboly Csaba i-a comunicat ambasadorului Klemm și ”dorința de autonomie şi autoritate decizională locală sporită”.
La rândul ei, organizația Miko Imre Legal Minority Rights Legal Services Assistance denunță, într-un comunicat dat publicității pe 25 iulie, ceea ce asociația numește ”evaluarea injustă a elevilor maghiari la examenul de Bacalaureat”.
Asociația prezintă cazurile unor elevi maghiari din Covasna care au fost evaluați în Mureș, iar rezultatele au fost mult sub așteptările profesorilor și părinților elevilor. Aceștia au contestat rezultate, iar reevaluarea lucrărilor s-a realizat în județul Sălaj. Diferențele între prima notare și a doua notare au fost semnificative, anunță asociația. Astfel, aproximativ 60 de elevi au obținut 1, 5 puncte în plus la notare după reevaluare, iar în unele cazuri diferențele au fost de 3 sau chiar 4 puncte în plus. De pildă, doi elevi au primit inițial nota 3, 80 iar după reevaluare au obținut nota 6, 95, respectiv de la nota 2.90 la nota 6.90. Asociația notează că astfel de diferențe mari sunt neuzuale și că o discrepanță de 3 – 4 puncte nu poate fi considerată o simplă gafă.
Asociația Miko Imre solicită o inspecție la evaluatorii din Târgu Mureș, pentru a investiga situația. ”Mai mult, pentru a evita incidente similare pe viitor, ar fi util ca în fiecare comitet de evaluare a lucrărilor elevilor maghiari să există și un profesor vorbitor nativ de maghiară”. Asociația consideră că singura soluție pe termen lung este implementarea prevederilor din legea educației din 2011, care stipulează că că predarea limbii române în cazul minorităților se face pe baza unei curriculum modificat.
De notat că Asociația Mikó Imre Legal Service le-a luat apărarea celor doi extremiști maghiari condamnați pe data de 4 iulie pentru tentativă de terorism. Înalta Curte i-a condamnat István BEKE și Zoltán SZŐCS la 5 ani de închisoare sub acuzația de terorism, după ce cei doi extremiști maghiari, membri ai grupării Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), au încercat să detoneze exploziv artizanal în timpul paradei de 1 decembrie din 2015 de la Târgu Secuiesc.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică în cazul acestora din atentat contra unei colectivităţi în forma tentativei în infracţiunea de acte de terorism şi i-a condamnat pe cei doi la câte cinci ani de închisoare.
”Suntem ferm convinși că acuzațiile sforăitoare și decizia curții, motivată politic, nu vor duce la o coexistență pașnică a maghiarilor și românilor și cerem comunității internaționale să condamne partizanatul sistemului de justiție din România”, se mai arată în comunicatul Mikó Imre Legal Service.
Și liderul UDMR, Kelemen Hunor, a calificat drept ”scandaloasă” decizia definitivă de ieri prin care Înalta Curte i-a condamnat la cinci ani de închisoare pe extremiştii Szocs Zoltan şi Beke Istvan.
Kelemen Hunor a scris pe Facebook, în limba maghiară, că ”este scandalos că parchetul foloseşte din nou justiţia pentru a stigmatiza o întreagă comunitate”, potrivit agenției maghiare de presă MTI.
G4Media.ro a scris, miercuri, că organizaţiile judeţene şi teritoriale ale UDMR, precum şi consilierii locali şi parlamentarii maghiari vor constitui un fond de solidaritate pentru susţinerea în comun a primarilor și președinților de Consilii Județene din Ţinutul Secuiesc, care au fost condamnați de instanțe pentru afișarea ilegală a simbolurilor maghiare pe clădirile publice din România, transmite MTI, agenția de presă oficială de la Budapesta.
Informația a fost confirmată pentru G4media.ro de senatorul UDMR Tanczos Barna, care a explicat că nu a fost stabilită deocamdată și suma cu care fiecare ales local sau parlamentar al Uniunii va trebui să cotizeze la fondul de solidaritate.
”Din ce în ce mai mulți primari sunt sancționați pentru afișarea unor simboluri maghiare, precum steagul secuiesc. Este un simbol al națiunii noastre, este dreptul nostru de a-l folosi”, a mai spus senatorul UDMR.
”Aceste drepturi ale noastre nu sunt îndreptate împotriva cuiva. Dau posibilitatea comunității maghiare de a se simți mai bine. Le cerem pentru că vrem să rămânem pe pământul natal și să ne simțim bine în Ardeal. Nu vrem să furam niciun pământ, nu vrem să-l ducem nicăieri”, a spus și senatorul Cseke Attila.
El a precizat că fiecare parlamentar sau ales local al UDMR este liber să cotizeze sau nu la fondul de solidaritate, iar banii vor fi utilizați exclusiv pentru a-i ajuta pe cei sancționați pentru afișarea simbolurilor maghiare pe clădirile publice din România să-și plătească amenzile.
Pe pagina oficială de Facebook a UDMR a fost postat un clip prin care maghiarii sunt îndemnați să contribuie la acest fond de solidaritate.
”Dacă pentru tine este importantă folosirea steagului secuiesc și a simbolurilor comunității noastre, donează în limita posibilităților”, se arată în îndemnul postat de UDMR pe Facebook.
Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Nemeth Zsolt, a declarat, miercuri, la Băile Tuşnad, la lucrările Universităţii de Vară, că proiectul european trebuie să dea un răspuns corect problemei Trianon, despre care a spus că este o problemă europeană, pentru care trebuie găsită o soluţie comună, transimte Agerpres. Prezent la dezbatere, fostul premier al României şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat pentru AGERPRES, referindu-se la declaraţia lui Nemeth Zsolt, că Uniunea Europeană nu a fost construită pentru a răzbuna istoria, ci este un proiect care construieşte pacea, iar privirile blocate în trecut nu duc spre viitor.
În cadrul dezbaterii despre viitorul Europei, Nemeth Zsolt a spus că este foarte important şi rolul pe care o îl au comunităţile naţionale din Europa care, prin existenţa lor, fac parte din proiectul european şi a făcut referire la iniţiativa cetăţenească Minority SafePack care îşi propune să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene.
Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei a spus că proiectul european trebuie să dea un răspuns corect la problema Trianon, pentru că altfel nu se mai poate vorbi despre un proiect comun, arătând că aceste comunităţi naţionale există din cauza unor astfel de moşteniri istorice, iar statele naţionale trebuie să găsească o soluţie comună.
“Este vorba, printre multe altele, şi despre Trianon şi dacă acest proiect european nu reuşeşte să dea un răspuns corect problemei reprezentate de Trianon, atunci din păcate nu mai putem vorbi despre niciun proiect comun, nu? Pentru că e o problemă europeană acest Trianon şi trebuie să găsim împreună o soluţie. Pentru că aceste comunităţi şi multe alte comunităţi există tocmai din cauza acestor (…) moşteniri istorice. Şi noi, statele naţionale, trebuie să găsim o soluţie comună, trebuie să avem o coordonare, o armonizare în acest sens a ideilor, proiectelor noastre şi tocmai noi suntem prezenţi la această masă ca să continuăm dialogul care va duce până la urmă la găsirea unei soluţii şi este foarte clar că trebuie ca fiecare ţară, fiecare stat să-şi definească poziţia faţă de această regiune a Europei Centrale şi de Est”, a declarat Nemeth Zsolt, potrivit traducerii oficiale.
(Sursa foto: Facebook)
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
26 comentarii