O vilă antică din Pompeii, iluminată cu ajutorul unor ţigle fotovoltaice

Administratorii sitului arheologic Pompeii, situat în apropiere de Napoli, au reuşit să ilumineze una dintre cele mai renumite vile ale sale prin instalarea unor panouri fotovoltaice care seamănă cu ţiglele tradiţionale din lut, informează AFP vineri, citată de Agerpres.

Aceste ţigle conţin celule solare fotovoltaice, care îi permit sitului arheologic inclus de UNESCO pe lista patrimoniului mondial să îşi păstreze aspectul estetic, producând în acelaşi timp energie curată pentru a ilumina frescele sale splendide.

Deşi proiectul se află abia la început, experţii consideră că noile ţigle high-tech ar putea, într-o bună zi, să contribuie la ecologizarea centrelor istorice din întreaga peninsulă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„Sunt exact la fel ca vechile ţigle” romane care există în siturile arheologice şi în oraşele din jurul Mării Mediterane, a declarat directorul sitului Pompeii, Gabriel Zuchtriegel, într-un interviu pentru AFP.

„Deşi Pompeii este un sit unic prin prisma mărimii sale şi a complexităţii sale (…), sper că acest proiect nu va fi unic”, a adăugat Gabriel Zuchtriegel, în vârstă de 44 de ani, care doreşte ca renumitul sit să devină „un adevărat laborator pentru dezvoltarea durabilă”.

Proiectul pilot permite punerea în valoare a unei extraordinare fresce murale ce a fost descoperită în 1909 sub câţiva metri de cenuşă vulcanică în Vila Misterelor, acoperită alături de restul oraşului antic după erupţia vulcanului Vezuviu în urmă cu aproape 2.000 de ani.

Fresca prezintă femei care îl venerează pe Dionis, zeul vinului şi al petrecerilor, în timp ce execută ritualuri misterioase.

Subiectul acestei fresce îi intrigă pe cercetători de multă vreme, unii dintre ei sugerând că proprietara vilei era o preoteasă ai cărei sclavi participau la ritualurile acestui cult.

Acoperind trei pereţi, fresca în cauză, una dintre cele mai bine conservate din Pompeii, este iluminată cu lămpi LED special concepute pentru a aduce la viaţă scene pictate în culorile roşu intens, violet şi auriu, fără a le deteriora.

Din octombrie, aceste lămpi sunt alimentate cu electricitatea produsă de ţiglele fotovoltaice.

Ahlux, compania care a brevetat noul sistem în 2022, a instalat panouri pe acoperişul vilei între ţiglele sale tradiţionale din lut.

Acoperind o suprafaţă de aproximativ 70 mp, ele sunt conectate la o baterie cu sodiu ce are un impact redus asupra mediului, potrivit coordonatorului proiectului, Alberto Bruni.

Administratorii sitului Pompeii, care beneficiază de peste 15 ore de lumină solară pe zi în miezul verii, doresc să extindă utilizarea acestui sistem şi la alte vile, a adăugat el.

Vile cu acoperişuri roşii

Diverse instituţii şi-au exprimat interesul faţă de ţiglele de ultimă generaţie, de la Muzeul de artă modernă MAXXI din Roma şi până la Pinacoteca Ambrosiana din Milano, a declarat fondatorul Ahlux, Augusto Grillo.

„Problema constă în găsirea fondurilor”, a precizat el, adăugând că multe edificii istorice italiene sunt clădiri publice sau aparţin unor instituţii catolice.

Ţiglele fotovoltaice, cu o durată de funcţionare cuprinsă între 20 şi 25 de ani, costă puţin mai mult decât preţul combinat al unui nou acoperiş şi al panourilor fotovoltaice tradiţionale, în contextul în care ele au un dublu scop, deoarece acţionează şi ca un acoperiş, a subliniat Augusto Grillo.

Italia se află în prezent sub presiune pentru ca oraşele sale cu acoperişuri de ţiglă, cum ar fi Florenţa şi Bologna, să devină mai ecologice, ca parte a eforturilor Europei de a combate schimbările climatice.

În virtutea unei noi legislaţii europene, statele trebuie să renoveze clădirile pentru a reduce emisiile de carbon cu 55% până în 2030, în raport cu nivelurile din 1990.

Aceasta este o provocare uriaşă pentru Italia, unde aproximativ 60% dintre clădiri se încadrează în cele două categorii de construcţii considerate a fi cel mai puţin virtuoase din punct de vedere energetic, în comparaţie cu 17% în Franţa şi 6% în Germania, potrivit Asociaţiei Constructorilor Italieni (ANCE).

„Avem nevoie de o co-investiţie naţională şi poate europeană pentru a ne asigura că termenele foarte ambiţioase au o şansă de a fi respectate”, a declarat Angelica Donati, preşedinta asociaţiei tinerilor constructori ANCE Giovani.

„Avem cele mai frumoase oraşe din lume, ceea ce înseamnă că avem nevoie de intervenţii mult mai bine gândite şi mai rapide. Mai sunt încă multe de făcut”, a concluzionat ea.