O sută de ani de la Războiul care a schimbat fața Europei. Centenarul Armistițiului

Pe 11 noiembrie 2018 se împlinesc o sută de ani de la semnarea Armistițiului de Pace care avea să pună capăt Primului Război Mondial. Ultima țară a Puterilor Centrale se predă. La ora 11, armistițiul dintre Germania, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii a fost semnat în gara Compiègne, într-un vagon pe care și naziștii îl vor folosi în 1940 pentru a-i obliga pe francezi, după ce Franța a fost ocupată, să semneze armistițiul de pace.

Astăzi, liderii planetei sunt la Paris, unde participă la ceremonia dedicată centenarului Armistițiului de la 1918. Președintele Iohannis participă și el, alături de Emmanuel Macron, Angela Merkel și Donald Trump, la evenimentele ce se vor încheia cu un Forum internațional pentru Pace.

Primul Război Mondial marchează trecerea de la o Europă dominată de imperiile tradiționale la o Europă a statelor națiune. Dispar Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman. România va beneficia și ea de destrămarea acestor imperii. Revoluția bolșevică din 1917 slăbește într-atât Rusia, încât Basarabia își va putea proclama independența și apoi unirea cu România. De la Bulgaria, țară învinsă în Primul Război Mondial, vom primi Cadrilaterul, de la Austria – Bucovina, iar de la Ungaria, Transilvania.

Primul Război Mondial a început în 1914. România a intrat doi ani mai târziu, în august 1916. Opinia publică românească și majoritatea politicienilor francofili erau susținătorii Antantei. Regele, alături de o minoritate germanofilă, ar fi preferat intrarea în război a României alături de Puterile Centrale. Cu toate că cele două tabere susțineau poziții diferite, în niciun moment nu s-a pus problema angrenării României în război în pofida interesului său național. Cei doi ani de neutralitate ai României au dovedit maturitatea politică a decidenților politici români.

În 1916, după ce Brătianu primește de la Antanta garanția că în urma victoriei în război, României îi vor reveni Transilvania, Banatul și Bucovina, România declară război Puterilor Aliate. Cu o armată nepregătita, România începe ofensiva pe frontul de vest împotriva germanilor. Cele mai importante victorii, armata română le obține la Mărăști, Mărășești și Oituz. Ieșirea din război a Rusiei lasă frontul de est descoperit. Surprinsă de două fronturi, România capitulează în fața Germaniei și semnează „Pacea de la București” în 1918, după ce Regele și Parlamentul se mută la Iași.

Pe 9 noiembrie 1918, cu două zile înaintea armistițiului final, România declară din nou război Germaniei. Astfel că, la 11 noiembrie, România va termina războiul de partea Aliaților. La Versailles, România va participa ca țară victorioasă.

Primul Război Mondial a fost, fără niciun dubiu, o catastrofă mondială. Dar a adus cu sine mai multe transformări. După 1918, lumea nu a mai fost aceeași. Schimbările sociale și economice pe care Marele Război se pot observa și astăzi. Mobilizarea pe front a tuturor bărbaților apți de luptă a condus la situația în care forța de muncă în fabrici a trebuit să fie ocupată de femei. La finalul Războiului, femeile au început lupta pentru obținerea drepturilor politice, pe care le-au și câștigat până la jumătatea secolului trecut. În România, finalul războiului a adus dreptul de vot universal masculin. Până în 1918, votul era condiționat de avere. După 1918, toți bărbații peste 21 de ani puteau vota. Femeile au votat însă pentru prima dată abia în 1938, în timpul (sic!) dictaturii regale a lui Carol al II-lea.

Aproape peste tot în lume, centenarul războiului a fost celebrat de șefii de stat și de guverne. La Paris, liderii politici ai țărilor beligerante s-au întâlnit pentru a marca evenimentul. Președintele Klaus Iohannis, notează News.ro, este prezent astăzi în capitala Franței, alături de Macron și alți șefi de stat, pentru a comemora împreună sfârșitul Marii Tragedii care a schimbat fața Europei.

Despre Primul Război Mondial s-au scris mii de cărți. Cauzele sale au fost discutate de-a lungul timpului de aproape toți istoricii. Se spune că Marele Război, așa cum mai este numită tragedia care a curmat viața a peste 15 milioane de oameni, a creat premizele declanșării celui de-al doilea război mondial. Există un consens cvasi-unanim printre istorici că daunele de război pe care Puterile Aliate le-au impus Germaniei au fost exagerate. În epocă, economistul Keynes a scris o carte, „Consecințele economice ale păcii”, în care explică greșeala pe care guvernele englez și francez au făcut-o impunând datorii de război Germaniei peste puterile ei de plată.

Documentare despre Primul Război Mondial:

Un documentar în șapte părți în limba engleză cu imagini color din timpul Primului Război Mondial

Un documentar realizat de BBC despre Primul Război Mondial

Un interviu cu istoricul Lucian Boia despre participarea României la Primul Război Mondial

Sursă foto: Wikipedia/Anonymus

6 comentarii

Rahan5

11.11.2018 la ora 3:50 pm

,, într-un vagon pe care și naziștii îl vor folosi în 1940 pentru a-i obliga pe francezi, după ce Franța a fost ocupată, să semneze armistițiul de pace „.
O mare prostie. In momentul Admistritiului din 1940 Franta (chair si partea Europeana) nu era ocupata in totalitate. In Europa mai aveau francezii sub control militar vreo 40 % din suprafata Frantei din 1939.
Pe francezi nu i-a obligat nimeni sa mearga sa semneze in ,,Vagonul din 1918”. Nu e nici o dovada ca Hitler ar fi insistat neaparat sa semneze in acel vagon. Desigur ca Franta ar fi avut niste conditii de Armititiu ceva mai dure, dar repet, nu e nici o dovada ca Hitler insista absolut sa semneze Armistiul cu Franta numai in acel vagon. Lui Hitler i-a venit ideea sa semneze in vagon doar cand a auzit ca vagonul a fost capturat.
Daca francezii ar fi fost prevezatori ar fi trebuit inca din Septembrie 1939 sa duca vagonul in sud-vestul Frantei, in zona Bordeaux. Iar imediat dupa Armistitiu sa distruga vagonul pentru a nu cadea in mainile lui Hitler (vagonul folosea mult lemn pe timpurile alea, si stropit cu benzina ardea imediat). Mai era varianta sa incarce vagonul pe un vapor cu destinatia Anglia sau SUA. Dar probabil francezii au lasat vagonul langa frontiera cu Deutschland in 1939 pentru a-l folosii eventual din nou la o Capitulare a lui Hitler in 1940. Dupa care, cand au inceput manevrele militare in mai 1940, au uitat de el.
- Corrie
  
  11.11.2018 la ora 5:08 pm
  
  Eheei, ce pacat ca nu erai dta pe acolo sa le spui francezilor ce sa faca,nu?
Liliana

12.11.2018 la ora 1:20 am

Foarte interesant… inca mai avem de invatat din istorie… ?
gelu antigelu

12.11.2018 la ora 11:00 am

Sunt niste clarificari, zic eu, de facut. Cadrilaterul a fost reconfirmat pentru ca intrase in componenta Romaniei in 1913 dupa cel de-al doilea razboi balcanic, absolut nemeritat as zice eu. Romania a primit de la partea austriaca a imperiului, Bucovina si Banatul.
Romania nu a semnat pacea pentru ca a fost surprinsa pe 2 fronturi, a semnat pentru ca in momentul in care Rusia a incheiat armistitiul si si-a retras trupele (multe) Romania nu mai avea nici o sansa sa tina frontul din Moldova. Marile victorii de la Oituz, Marasti si Marasesti era de fapt aparari disperate unde si rusii si-au adus contributia lor. Ati auzit ceva despre asta? Dupa ce au plecat rusii de pe front s-a terminat cu rezistenta eroica a armatei romane.
Oricum ramane uluitoare sansa Romaniei care din cauza de ”las ca merge si asa” au pierdut lamentabil razboiul (au fost zeci de infrangeri rusinoase efectiv in toamna lui 1916) dar au castigat pacea, si culmea teritorii de la ambele imperii invecinate.
In plus pacea de la Bucuresti nu a fost ratificata de Parlament, in ideea ca poate pierd nemtii (ceea ce s-a si intamplat pana la urma!) si Romania a reintrat in razboi cu 2 zile inainte de semnarea pacii cand practic ostilitatile erau incheiate. Asadar procedand smechereste Romania s-a ”descurcat” din nou. Cat de capabili eram s-a dovedit din nou in 1940 cand fara sa traga un glont armata romana a cedat Basarabia, nordul Ardealului si Cadrilaterul.
Astia suntem.
- Rahan5
  
  12.11.2018 la ora 7:33 pm
  
  In 1940 Romania nu avea forta sa apere Moldova in fata miilor de tancuri Sovietice care erau pregatite sa atace, dar era o posibilitate de a face o aparare pe Muntii Carpati mai multi ani si, desigur, evacuarea Bucurestiului.
  In 1940 Carol II a optat sa cedeze fara lupta Basarabia pentru asi salva tronul de la Bucuresti. El nu era sigur ca si-ar fi salvat tronul daca se muta cu Guvernul in Transilvania pe timp de razboi. Asa ca s-a multumit cu siguranta unui regat mai mic, fara Basarabia, decat sa intre intr-un razboi lung cu soveiticii fara sa se stie rezultatul final, dar mai ales daca si-ar fi putut mentine Carol II sau nu tronul in aceasta actiune.
  Sovieticii in 1940 erau ,,pregatiti politic” sa ocupe doar Basarabia (nu doreau sa fie certati cu englezii care dominau marile si care le puteau declara razboi Sovieticilor). Dar daca intampinau rezistenta in Basarabia erau pregatiti sa ocupe si restul Moldovei si poate si Muntenia. Probabil sovieticii, in niste negocieri cu Hitler din toamna lui 1940, s-ar fi putut multumii pana la urma doar cu Basarabia si s-ar fi retras inapoi peste Prut . Desigur daca ar acceptat si Romania incetarea focului.
- Eddie
  
  14.11.2018 la ora 2:08 pm
  
  Corect domnule, ‘foarte’ de acord cu dvs, cu o precizare – Banatul a venit din partea maghiara a imperiului, nu de la cea austriaca. Cadrilaterul (sudul Dobrogei) a fost anexat (e mai elegant spus decat ‘ocupat’, asa cum a fost de fapt) la sfarsitul razboiului balcanic no.2 din 1913. In WW1, nu numai Cadrilaterul a fost ocupat de Puterile Centrale, ci intreaga regiune a Dobrogei si s-au intors in Regatul Romaniei ‘la pachet’. O mica scapare de nuanta in textul domnului Ciobanu. Dupa parerea mea, sansa uluitoare a Romaniei de care ati pomenit, s-a numit MS Maria, ale carei interventii diplomatice la conf. de pace de la Paris au fost hotaratoare in obtinerea teritoriilor respective.