Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Pe data de 8 iunie 1924 alpinistul britanic George Mallory și colegul său Andrew “Sandy” Irvine au dispărut în prima tentativă de cucerire al celui mai înalt munte al planetei, Everest, înalt de 8.848 de metri, scrie RFI. După un secol misterul subzistă: au reușit cei doi pe vârf? Și ce a provocat dispariția lor?
O poveste fascinantă, care i-a obsedat în ultimul secol pe mulți scriitori, jurnaliști, oameni de știință și alpiniști. Un lucru se știe cu precizie: cadavrul lui Mallory a fost descoperit pe data de 1 mai 1999 de alpinistul american Conrad Anker, pe versantul nordic al Everest la altitudinea de 8.156 de metri.
Cadavrul mumificat al lui Mallory era cu fața în jos, avea capul spre vârful muntelui și prezenta mai multe fracturi, evident rezultatul unei căzături. Nu e clar dacă moartea a fost instantanee sau s-a produs la un anumit timp după căzătură, în condiții meteo atroce. Dar despre aceasta ceva mai încolo.
Mai întâi cine era Mallory? Născut pe 18 iunie 1886, fiu al unui preot anglican, George Herbert Leigh Mallory a fost educat într-o școală privată și apoi a studiat istoria la Magdalen College, Universitatea Cambridge. A făcut o pasiune pentru alpinism și a urcat în mod extensiv în Marea Britanie și în Alpi. A fost pe front în primul război mondial, cu grad de căpitan de artilerie, iar după război a ocupat un post de profesor la școala Charterhouse din comitatul Surrey în sudul Angliei.