O necropolă şi un apeduct romane descoperite în centrul Belgradului / Cel puţin două legiuni romane aveau garnizoane la Singidunum pentru a apăra teritoriile de frontieră de incursiuni ale dacilor, dardanilor sau scordiscilor

Arheologii au descoperit mai multe morminte romane şi ruinele unui apeduct în centrul oraşului Belgrad, pe un şantier de construcţie al unei parcări subterane, transmite luni Live Science, citată de Agerpres.

Descoperirile datează dintr-o perioadă în care pe teritoriul de azi al Belgradului se afla o aşezare romană denumită Singidunum.

„Până acum am desccoperit 14 morminte romane din secolele III şi IV”, a precizat Milorad Ignjatović, arheolog în cadrul Muzeului Oraşului Belgrad, pentru site-ul sârbesc „Sve o arheologiji” („Totul despre arheologie”).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Necropola cuprinde morminte romane cu stiluri diferite. „Două dintre morminte au baze rectangulare cu bolte arcuite din cărămidă, în timp ce alte două sunt construite din cărămizi şi au formă de sarcofag. Am descoperit şi patru sarcofage din piatră, care erau considerate morminte de lux în perioada romană”, a mai susţinut el.

Săpăturile arheologice din centrul Belgradului au început în luna martie şi sunt legate de deschiderea unui şantier pentru construcţia unui garaj public subteran. Iniţial, au fost identificate ruine ale bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi rămăşiţe ale aşezării otomane din secolele XVII – XVIII. Vestigiile din perioada romană au fost descoperite în săpături arheologice desfăşurate în urmă cu câteva săptămâni.

Conform primăriei din Belgrad, aşezarea romană Singidunum a fost stabilită pe locul unei aşezări celtice în secolul I d.Hr, după ce legionarii romani au înfrânt triburile din regiune. Apoi, Singidunum a devenit una dintre principalele aşezări romane din Moesia, regiune de frontieră a imperiului la sud de Dunăre. Cel puţin două legiuni romane aveau garnizoane la Singidunum pentru a apăra teritoriile de frontieră de incursiuni ale dacilor, dardanilor sau scordiscilor.

Împăratul Hadrian (117 – 138 d.Hr.) i-a conferit aşezării Singidunum statusul de oraş, iar locuitorii săi au devenit cetăţeni romani. Împăratul Jovian (363 – 364) s-a născut la Singidunum în 331.

Singidunum s-a impus şi ca un centru al creştinătăţii romane în regiune, iar pentru o perioadă de timp a făcut parte din Imperiul Roman de Răsărit. În 441 apărarea oraşului a cedat în faţa invaziei hune. Oraşul a fost incendiat iar o mare parte dintre locuitori au fost luaţi în sclavie.