O expoziție din Sarajevo documentează spionajul „îngrijorător” contra jurnaliștilor din Europa Centrală și de Sud-Est

O expoziție nouă organizată de BIRN la Sarajevo arată cum, din era comunistă și până acum, jurnaliștii sunt spionați, li se pun microfoane și li se interceptează comunicațiile – dar și faptul că spionajul ilegal rareori a fost pedepsit.

„Statele spionajului” este o expoziție multimedia bazată pe amplele cercetări realizate de BIRN cu privire la monitorizarea clandestină a jurnaliștilor în 15 țări din Europa Centrală și de Sud-Est, care s-a deschis miercuri la Muzeul Istoric al Bosniei și Herțegovinei din Sarajevo.

Organizată de BIRN, expoziția încearcă să ofere o privire aprofundată asupra spionării jurnaliștilor din perioada comunismului autoritar până astăzi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Expoziția include mărturii video ale jurnaliștilor care au fost spionați în Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Jurnaliștii au fost spionați de serviciile secrete și de indivizi privați prin metode diverse – microfoane în locuințe și telefoane, filaj pe străzi și noi tehnologii informatice de spionaj precum Pegasus.

Relatările jurnaliștilor oferă și tabloul impactului personal al spionajului asupra vieții lor.

„[Spionajul] mi-a afectat enorm atât munca cât și viața personală. Îmi era frică și pentru oamenii cu care vorbeam”, a declarat jurnalistul grec Stavros Malichoudis într-un interviu pentru BIRN.

Interviurile ilustrează impactul spionajului asupra libertății presei, dar și a democrației în general, și evidențiază totodată dificultățile pe care le înfruntă jurnaliștii când încearcă să obțină dreptate pentru spionajul ilegal.

„Dacă nu există pedeapsă [pentru spionajul ilegal], acest fapt stabilește un precedent. Creează un sentiment de impunitate”, a declarat în alt interviu Mariana Rata, o jurnalistă din Moldova.

Expoziția va rămâne deschisă până pe 8 octombrie.

Articol de BIRN / Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA