NYT: Ce ar putea convinge Rusia să ajungă la pace?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

După aproape cinci ore de tratative purtate marți de negociatorii americani și ruși pe tema încetării războiului din Ucraina, nu s-a semnalat nicio cale de ieșire. Potrivit declarațiilor unui negociator rus, președintele Vladimir V. Putin a criticat propunerile. Înaintea tratativelor, el chiar a declarat că ar dori să intre în război cu aliații europeni ai Ucrainei care au colaborat pentru a o susține pe plan financiar și militar, scrie marele cotidian american New York Times, citat de Rador Radio România.

„Nu plănuim să luptăm împotriva Europei, dar dacă Europa intră brusc într-un război cu noi, noi suntem gata chiar acum”, a spus Putin.

Așadar, ce ar putea sili Rusia să pună capăt conflictului? Potrivit analiștilor, în lipsa unor presiuni mai serioase, cum ar fi niște sancțiuni dure impuse de Administrația Trump, o atare decizie ar depinde de economie și de situația de pe front. Deși, în ambele sectoare, Rusia întâmpină greutăți, niciuna dintre situații nu oferă Statelor Unite un avantaj suficient în vederea continuării tratativelor – acesta fiind cel de-al treilea demers al președintelui Trump în sprijinul păcii.

„Probabil, există anumite aspecte în privința cărora Putin se simte sub presiune, dar niciunul nu pare să fi într-o asemenea situație încât să-l facă să creadă că trebuie să ia o decizie sau că nu mai are de ales”, a declarat Fiona Hill, membră de rang înalt la Brookings Institution, din Washington, care s-a ocupat de problemele rusești și europene în Consiliul de Securitate Națională, pe vremea primei Administrații Trump.

Înaintea discuțiilor de marți, Putin a efectuat una dintre rarele sale vizite la comandamentul armatei și a participat la un forum economic, la care a susținut că Rusia dispune de economia și de forțele armate necesare pentru a continua războiul.

În această privință, elita rusă arată ca o cameră cu ecou.

În Rossiiskaia Gazeta, un ziar de stat, Fiodor Lukianov, un important comentator de politică externă, a scris un articol de opinie după apariția celor mai recente propuneri de pace venite din partea SUA. Forța militară era principalul mijloc prin care Rusia și-ar putea atinge obiectivele, inclusiv prin „folosirea tuturor avantajelor oferite de economia națională”, scria el.

Câștigurile de pe urma petrolului și a gazelor – cele care practic plăteau războiul – au scăzut, iar, în octombrie, au fost impuse noi sancțiuni americane împotriva Rosneft, o companie de stat, și împotriva celor de la Lukoil, cea de-a doua mare companie energetică din Rusia.

Deși, potrivit cifrelor Ministerului de Finanțe, în luna octombrie, guvernul a câștigat aproape 10 miliarde dolari SUA din producția de petrol și gaze, s-a observat că procentul a fost cu 27% mai mic, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Sancțiunile au fost un factor care a îngreunat situația, pe fondul unor prețuri mai scăzute ale petrolului și datorită unei ruble mai puternice.

Dar Rusia obține încă sume imense de pe urma industriei sale energetice, și asta în pofida eforturilor Occidentului de a pune piedici flotei-fantomă de petroliere care transportă cea mai mare parte a exporturilor energetice rusești.

Scăderea veniturilor din petrol „ar putea deveni o constantă ‚durere de măsea’ care să stea în calea eforturilor Rusiei de război”, afirmă Clifford Kupchan, președintele Grupului Eurasia – o asociație de analiști experți în studiul riscurilor politice, cu sediul la New York.

Totuși, Kupchan subliniază că o reducere drastică a veniturilor Rusiei din petrol ar necesita niște sancțiuni mult mai dure, cum ar fi perspectiva prea puțin probabilă a blocării exporturilor spre China – clientul cel mai important al Rusiei în materie de energie – sau o sporire a prejudiciilor provocate de Ucraina.

S-ar putea ca o criză bancară să poată și ea să exercite presiuni asupra lui Putin, dar, până acum, echipa sa de susținători economiști a netezit mersul războiului.

În primii doi ani de război, uriașele cheltuieli ale guvernului vizând producția de armament au făcut inflația să ajungă până la cer. Ca să o mai domolească, Banca Centrală a impus dobânzi mari.

Rata de referință a scăzut la 16,5%, deși câteva dintre cele mai importante companii rusești luptă din greu să-și achite împrumuturile, Căile Ferate Ruse, cu monopol de stat, se izbesc de niște dificultăți speciale, având datorii de peste 50 miliarde dolari SUA și numărul trenurilor în scădere.

Televiziunea de stat le-a permis unora „să mai mârâie” în privința acestor probleme.

Duminică, în cursul unui talk-show de mare audiență, Andrei Bezrukov, profesor la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale, cu sediul la Moscova, a spus că, „din păcate, contabilii sunt cei care conduc țara și economia” or, ei nu dispun de niciun plan strategic pe termen lung.

Dar Konstantin Sonin, un economist rus de la Universitatea din Chicago, afirmă că este puțin probabil ca rușii să iasă în stradă din cauza economiei.

Pe plan militar, Rusia a tot înaintat, mai ales în provincia Donețk, din sud-est. Luni Rusia a pretins că a cucerit Pokrovskul, un oraș de importanță strategică, dar evenimentul a fost contestat atât de Ucraina, cât și de bloggerii ruși care comentează aspecte de ordin militar.

Victoriile survin cu un mare preț în plan uman, dar asta nu pare să-i afecteze calculele Rusiei în privința tratativelor de pace.

Potrivit analiștilor, sumele mari oferite soldaților relevă faptul că armata poate recruta lunar 30.000 de noi soldați.

Analiștii mai spun că unitățile din prima linie au micșorat din avantajele Ucrainei de pe urma dronelor, ele infiltrând niște echipe mai mici care să-i anihileze pe operatorii de drone, dar aceste trupe dispun de o concentrare redusă de soldați, lipsindu-le totodată și tancurile necesare pentru a putea cuceri teritorii importante.

Totuși, părând împăcat cu acest război eroziv, Putin susține mereu că Rusia câștigă.

„În ultimul an, drumul ofensivei a rămas același și va continua să rămână așa”, declară Dmitri Kuznets, analist pe probleme militare de la Medusa, un portal rusesc independent de știri.