Noi tensiuni între conducerea regiunii autonome Găgăuzia și Chișinău. Liderii pro-ruși vor să forțeze alegeri locale, în ciuda deciziilor din justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Liderii pro-ruși ai regiunii autonome Găgăuzia și Chișinău vor să forțeze alegeri pentru legislativul local, în ciuda deciziilor din justiție, transmite presa din Republica Moldova. Miza liderilor din Comrat, controlați de oligarhul Ilan Șor, fugit în Rusia pentru a scăpa de închisoare, este să impună un nou legislativ care să acționeze ca o frână pentru parcursul pro-european al țării, potrivit surselor consultate de G4Media.

În Republica Moldova nu pot fi organizate alegeri de organe electorale care nu sunt prevăzute de Codul Electoral, iar orice abatere de la legislație poate atrage sancțiuni, a avertizat marți vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în contextul în care Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei privind organizarea alegerilor pentru legislativul de la Comrat. Hotărârile vizau stabilirea datei scrutinului pentru 21 iunie, dar și constituirea organului electoral din regiune.

Vicepreședintele CEC a explicat că legea stabilește clar cine poate organiza alegeri și în ce condiții, iar crearea unor structuri electorale în afara cadrului legal nu poate produce efecte juridice. „Orice samavolnicie, depășiri de atribuții sau abatere de la prevederile legislației poate fi sancționată. Nu văd cum ar putea fi organizat un scrutin de către o entitate care nu este prevăzută de Codul Electoral”, a spus Pavel Postica pentru agenția IPN, citată de Radio Chișinău.

Totodată, el a menționat că soluția Curții de Apel Sud era previzibilă, având în vedere existența unei decizii judecătorești anterioare pe un subiect practic identic. Atunci instanța a anulat hotărârile Adunării cu privire la constituirea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, întrucât Codul Electoral prevede existența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.

„De ce Adunarea Populară merge în continuare pe același drum care a fost stabilit odată ca fiind greșit de către instanțele judiciare, nu este clar”, a adăugat Pavel Postica.

În același timp, vicepreședintele CEC a subliniat că dialogul dintre autoritățile electorale și Adunarea Populară, început anterior, nu a avansat, deoarece, potrivit lui, legislativul de la Comrat a decis să continue organizarea alegerilor în formula stabilită de acesta, ignorând avertismentele privind neconformitatea cu legea.

Pe 17 martie, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis constituirea unui nou organ electoral și stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie, deși anterior Curtea Supremă de Justiție a suspendat decizii similare, scrutinul programat pentru martie fiind anulat. Acum, Curtea de Apel Sud a anulat hotărârile Adunării, ca urmare a contestării acestora de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, care a invocat neconformitatea cu Constituția și legislația națională.

Ce este Găgăuzia

Autonomia Găgăuză este o regiune din sudul Republicii Moldova, la granița cu Ucraina. La est, Autonomia Găgăuză se mărgineşte cu regiunea Odesa. Găgăuzia are statut de autonomie din 1995, cu instituții proprii, în interiorul Republicii Moldova. Teritoriul Găgăuziei se situează în stepa Bugeacului și are o suprafață de aproximativ 1500 de km pătrați (mai puțin de jumătate din suprafața județului Giurgiu).

După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei și al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România și SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că populația acestei regiuni votează masiv partidele pro-ruse. În regiune toți vorbesc limba rusă iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei școli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită.

În Găgăuzia s-au păstrat multe dintre vestigiile arhitectonice ale URSS, precum statuile lui Lenin.

Regiunea are 155.000 de cetăţeni, potrivit statisticilor oficiale, și este locuită preponderent de o populație vorbitoare de limbi turcice, apropiată de poporul turc, dar de religie creștină.

Capitala regiunii este Comrat, acolo unde au sediul organele de conducere, printre care și Adunarea Populară (parlamentul local). Comrat este situată la 100 km sud de Chișinău.

Mișcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia, potrivit Deutsche Welle. Pentru a bloca posibila unire a Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabilește că în regiune funcționează trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusa.