Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Cel puţin patru persoane au fost ucise în vestul Iranului sâmbătă în cursul unor ciocniri între protestatari şi forţele de ordine, relatează agenția AFP, citând două organizaţii neguvernamentale pentru drepturile omului, care acuză Gardienii Revoluţiei că au deschis focul, transmite Agerpres.
Aceste manifestaţii, care au luat o turnură politică, au continuat în mai multe oraşe iraniene, în a şaptea zi de protest declanşat împotriva creşterii costului vieţii în Republica islamică.
Aceste manifestaţii sunt cele mai importante după mişcarea din 2022-2023, a cărei reprimare de către autorităţi s-a soldat cu sute de morţi şi mii de arestări, potrivit activiştilor.
Potrivit mişcării de apărare a drepturilor omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, Gardienii Revoluţiei au deschis focul asupra manifestanţilor în districtul Malekshahi din provincia Ilam (vestul ţării) ucigând patru membri ai minorităţii kurde.
Organizaţia neguvernamentală Iran Human Rights, cu sediul tot în Norvegia, a comunicat despre patru morţi şi 30 de răniţi, publicând imagini cu ceea ce păreau a fi corpuri însângerate, dar autenticitatea lor nu a putut fi verificată deocamdată.
Media iraniene au evocat la rândul lor confruntări, agenţia Mehr anunţând decesul unui miliţian din rândul Gardienilor Revoluţiei după ce „rebelii” ar fi încercat să intre într-o secţie de poliţie.
Protestele au cuprins cel puţin 30 de oraşe, în majoritate de dimensiuni medii, pe tot întinsul ţării, potrivit unui bilanţ realizat de AFP, în baza unor anunţuri oficiale şi media locale.
Cel puţin 12 persoane au fost ucise în confruntări de miercuri până sămbătă, între care şi membri ai forţelor de ordine, potrivit unor comunicate oficiale.
Potrivit unui ONG cu sediul în SUA, Human Rights Activists News Agency, în decurs de o săptămână au avut loc proteste în cel puţin 60 de oraşe, răspândite în 25 din cele 31 de provincii ale ţării.
Mişcarea de contestare, legată iniţial de costul vieţii, a început pe 28 decembrie la Teheran, unde proprietarii de buticuri au tras obloanele în semn de protest faţă de hiperinflaţie şi marasmul economic, iar de atunci s-a extins, incluzând şi revendicări politice.
Reza Pahlavi, personalitate importantă a opoziţiei iraniene din exil, şi-a exprimat luni sprijinul deschis pentru valul de proteste care se răspândeşte în Iran, îndemnând cetăţenii să iasă în stradă şi solicitând forţelor de securitate să abandoneze regimul, pe fondul agravării crizei economice din ţară.
Într-un mesaj video distribuit pe reţelele sociale, Pahlavi, fiul ultimului şah al Iranului, s-a adresat direct comercianţilor şi manifestanţilor. „Atâta timp cât acest regim rămâne la putere, situaţia economică a ţării va continua să se deterioreze”, a spus el, apelând la „o mai mare solidaritate” şi îndemnând toate sectoarele societăţii iraniene să se alăture protestelor care cer căderea sistemului, potrivit JFEED.
Moneda iraniană a scăzut la minime istorice, rialul fiind tranzacţionat la aproximativ 1,4 milioane pentru un dolar american pe piaţa liberă, comparativ cu o rată oficială de aproximativ 42.000. Inflaţia este oficial peste 40%, iar moneda a pierdut aproximativ 97% din valoarea sa din 2018, alimentând furia generalizată în rândul comercianţilor şi angajaţilor.
Videoclipurile difuzate din Iran arată mulţimi scandând sloganuri de susţinere a lui Pahlavi, inclusiv strigăte de „Pahlavi se va întoarce”, alături de scandări mai dure îndreptate împotriva liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei şi condamnând cheltuielile Iranului pentru grupările regionale proxy (Hezbollahul libanez, Hamasul palestinian, houthi yemeniţi etc). Protestatarii au fost auziţi scandând şi „Mi-aş da viaţa pentru Iran. Nu pentru Gaza, nu pentru Liban”.