Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Cel mai recent newsletter al proiectului SCIENCE+ și fundației Free Press for Eastern Europe, care scanează într-o rețea de publicații europene temele ce fac subiect de dezinformare și demontarea acestora cu argumente științifice, prezintă lista ultimelor narațiuni false privind războiul din Ucraina:
Nesiguranța alimentară
Politicieni bulgari și străini răspândesc o afirmație falsă, potrivit căreia firme americane ar fi cumpărat terenuri agricole în Ucraina. Însă acest lucru nu este adevărat, potrivit Factcheck.bg. În realitate, terenurile agricole din Ucraina sunt deținute exclusiv de cetățeni ucraineni și de societăți cu capital integral ucrainean. Parlamentul ucrainean nu a autorizat vânzarea de terenuri agricole către firme americane. De asemenea, contrar unor articole publicate, în producția din Ucraina nu s-au folosit niciodată organisme modificat genetic (OMG).
Discursuri anti-refugiați
O afirmație care circulă pe rețelele de socializare sugerează că, începând cu 1 ianuarie 2024, Polonia intenționează să suspende beneficiile refugiaților ucraineni, făcând trimitere pentru această decizie la un temei legal și la notificări trimise autorităților. Utilizatorii prezintă o captură de ecran dintr-o știre din 17 noiembrie 2023, de pe site-ul oficial al guvernului polonez, ca „dovadă” a acestei schimbări. Însă verificarea efectuată de Fakehunter, Detector Media, și StopFake arată că niciodată nu a apărut pe site-ul menționat o astfel de informație.
Pe rețelele de socializare au fost larg răspândite afirmații nefondate, potrivit cărora copiii ucraineni beneficiază de prioritate la admiterea în școlile din Bulgaria. Acest lucru nu este adevărat, explică Factcheck.bg. Copiii ucraineni au dreptul să meargă la școală în Bulgaria în temeiul protecției speciale acordate de UE refugiaților. Elevii ucraineni pot fi admiși atunci când există locuri libere sau dacă aceștia promovează un examen. E posibil ca unele școli private să rezerve locuri destinate copiilor ucraineni refugiați, însă asta nu depinde de guvern.
Propagandă de război
În noiembrie 2023, postări virale de pe rețelele de socializare au prezentat un videoclip care arăta un panou publicitar modificat al televiziunii ABC, înlocuind mesajul „Suntem alături de Ucraina” cu un slogan pro-Israel. Însă proprietarul panoului publicitar a confirmat că nu a fost publicat un astfel de mesaj. Imagini preluate de AFP (1, 2) și alte entități media au confirmat că panoul publicitar promovează de fapt un film de animație.
De la începutul lunii noiembrie, camionagiii polonezi protestează la punctele de trecere a frontierei ucrainene, invocând concurența neloială ca urmare a deschiderii pieței UE pentru șoferii ucraineni. În acest context, o fotografie înșelătoare a circulat pe rețelele de socializare din Polonia susținând în mod fals că un camion polonez a fost incendiat în Ucraina, ca represalii la blocadă. Imaginea este însă din anul 2017 și arată un camion polonez aflat în Germania după un accident rutier, potrivit AFP și Demagog. Poliția ucraineană, ministerul polonez de externe și o importantă asociație a camionagiilor au confirmat că nu au existat recent atacuri asupra camioanelor poloneze în Ucraina.
Utilizatorii rețelelor de socializare distribuie un videoclip care înfățișează o mulțime de musulmani mergând și scandând „Allahu Akbar”. Videoclipul are o descriere înșelătoare: „NATO și Biden i-au trimis pe ruși la război în Ucraina, iar Moscova a fost populată de musulmani”. Delfi arată că realitatea este contrară acestei afirmații, deoarece Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, a inițiat atacul împotriva Ucrainei iar responsabilitatea pentru gestionarea migrației revine exclusiv guvernului rus.
Propaganda pro-Kremlin, care citează experți pro-ruși din S.U.A., susține în mod fals că Ucraina va fi învinsă de Rusia în luptă și va accepta în cele din urmă demilitarizarea. Potrivit Veridica, acest punct de vedere nu este împărtășit pe scară largă de experții americani în domeniul securității și al relațiilor internaționale ci utilizează o tehnică obișnuită a propagandei rusești de a amplifica o singură opinie, pentru a sugera un consens mai larg.
Instituțiile media se confruntă cu provocări pe fondul invaziei rusești. Redacțiile de știri din Ucraina trebuie să facă față nu numai instabilității financiare și interesului în schimbare al unui public obosit de război, ci și posibilității de autocenzură și încercărilor de a minimiza anumite știri nefavorabile. HlídacíPes face lumină în privința modului în care organizațiile de presă supraviețuiesc în timp de război și arată care este riscul propagandei pozitive.
Potrivit Infosecurity, surse pro-Kremlin care se opun deciziei UE de a iniția negocierile de aderare a Ucrainei etichetează țara ca fiind „un stat falimentar”, în ciuda indicatorilor pozitivi privind percepția corupției și indexul democrației.
Autori: MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA and KATERYNA SAVRANSKA