Nervozitate la Kremlin din cauza întârzierii primului telefon al lui Trump către Putin

Nervozitatea a început să se manifeste la Kremlin din cauza întârzierii primului apel telefonic al preşedintelui american Donald Trump către omologul său rus Vladimir Putin, care nu a încetat să trimită semnale Casei Albe cu privire la dorinţa sa de a ridica receptorul, comentează vineri agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„Această întrebare ne este pusă practic în fiecare zi şi în fiecare zi dăm acelaşi răspuns: nu există niciun progres (…) Reluarea dialogului politic este fără îndoială necesară”, a declarat vineri pentru agenţia de presă TASS ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov.

Soluţionarea conflictului din Ucraina este cea mai presantă problemă, dar există şi alte probleme nu mai puţin urgente care trebuie abordate între Moscova şi Washington, cum ar fi extinderea NATO, semnarea unui nou tratat de dezarmare strategică şi crearea unei noi arhitecturi de securitate.

Au trecut aproape două săptămâni de la ceremonia de învestire a preşedinţiei lui Trump, iar Kremlinul aşteaptă încă un apel telefonic prin canale oficiale.

Trump a discutat cu preşedintele chinez Xi Jinping înainte de preluarea oficială a mandatului şi, de atunci, a purtat discuţii cu lideri favorabili Kremlinului, cum ar fi premierul indian Narendra Modi.

Consilierul Kremlinului pentru afaceri internaţionale, Iuri Uşakov, a declarat că iniţiativa trebuie să vină din partea preşedintelui american, adică Donald Trump ar trebui să-l sune pe Vladimir Putin, dar Washingtonul nu pare să fi recepţionat mesajul.

„De obicei, preşedintele sau şeful de guvern care ajunge la putere este cel care dă primul telefon”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, contactele diplomatice privind accidentul aviatic din această săptămână la Washington, dar a negat apoi orice fel de comunicare între cele două administraţii prezidenţiale.

„Atunci când are loc un eveniment cu cetăţeni ai unei alte ţări, ţara în cauză este informată prin canale diplomatice. Asta se întâmplă acum”, a explicat el.

Trump însuşi a confirmat joi contactele cu Moscova – la nivel de ambasadă – pentru repatrierea victimelor ruse ale accidentului survenit prin coliziunea între un avion de pasageri şi un elicopter.

Între timp, Putin nu a încetat să trimită semnale către Washington prin interlocutorul său preferat, jurnalistul televiziunii publice Pavel Zarubin, singurul care se poate apropia de şeful statului pe coridoarele Kremlinului.

„Ar fi bine dacă ne-am putea întâlni, ţinând cont de realitatea actuală, şi să discutăm cu calm despre toate problemele care sunt de interes atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Rusia”, a spus Putin.

Potrivit liderului de la Kremlin, Rusia poate avea „multe puncte convergente” cu noua administraţie americană.

Şi, într-un compliment clar la adresa omologului său american, el a opinat că dacă Trump „nu ar fi fost privat de victorie în (alegerile din 2020), atunci, poate, nu ar fi existat criza din Ucraina care a apărut în 2022”.

Tonul său s-a înăsprit pe 28 ianuarie, când Putin a afirmat că „poţi negocia cu oricine, dar din cauza ilegitimităţii sale, el (preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski) nu are dreptul să semneze nimic”, făcând aluzie la faptul că mandatul lui Zelenski a expirat în luna mai.

Conform Constituţiei ucrainene, nu pot fi organizate alegeri în condiţiile legii marţiale, care a fost impusă în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022.

Situaţia a fost complicată şi de întârzierea aprobării de către Washington a noului ambasador rus în SUA, Aleksandr Darciev, după ce predecesorul său a demisionat înainte de alegerile prezidenţiale din această ţară.

„Suntem în aşteptare. Timpul se scurge. Desigur, nu suntem încă într-o zonă de alarmă (…), dar ne apropiem treptat de ea. Acesta este motivul pentru care mi-aş dori să primesc un semnal de la Washington cu privire la o decizie pozitivă”, a recunoscut Riabkov.

Diplomatul şi-a exprimat încrederea că noua administraţie americană va fi interesată „de normalizarea tuturor mecanismelor de comunicare interstatală”.

„Nu considerăm că această situaţie ni se potriveşte. Suntem deschişi dialogului şi abordării celor mai stringente probleme”, a spus el, afirmând că, pentru ca actuala cooperare să nu ajungă din nou ‘în fundătură’, trebuie respectate interesele celeilalte părţi.

Rusia a condamnat vineri un ordin executiv al preşedintelui american Donald Trump de a construi un nou scut de apărare antirachetă, acuzând Statele Unite că încearcă să perturbe echilibrul nuclear global şi să pregătească drumul pentru o confruntare militară în spaţiu, potrivit Reuters.

Donald Trump a dispus luni dezvoltarea unui „American Iron Dome”, un scut de apărare antirachetă din SUA de ultimă generaţie împotriva rachetelor balistice, hipersonice şi de croazieră şi a altor forme de atac aerian.

Casa Albă a explicat că intenţia este de a moderniza un sistem învechit şi de a înlătura o „ameninţare catastrofală” care devenise mai complexă, întrucât adversarii SUA au dezvoltat noi sisteme în domeniu.

Dar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că planul urmăreşte subminarea capacităţii atât a Rusiei, cât şi a Chinei de a exercita descurajarea nucleară.

În cea mai acerbă critică a Moscovei de până acum la adresa unei politici anunţate de noua administraţie a lui Trump, ea a spus că aceste planuri ale SUA ar împiedica perspectiva unor discuţii privind controlul armelor nucleare – pe care atât Trump, cât şi preşedintele rus Vladimir Putin au spus că îl favorizează.

„Planul vizează în mod direct o consolidare semnificativă a arsenalului nuclear american şi a mijloacelor de desfăşurare a operaţiunilor de luptă în spaţiu, inclusiv dezvoltarea şi desfăşurarea sistemelor de interceptare în spaţiu”, le-a declarat Zaharova reporterilor la un briefing la Moscova.

„Abordările respective ale SUA nu vor contribui la reducerea tensiunilor sau la îmbunătăţirea situaţiei în sfera strategică, deci nici la crearea unei baze pentru un dialog fructuos privind armele ofensive strategice”, a mai spus ea.