NATO cere membrilor săi o traiectorie „credibilă” privind cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, până în 2035

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat miercuri că toate ţările Alianţei trebuie să stabilească o traiectorie „credibilă” pentru a ajunge la 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare până în 2035, asigurându-se că există un ritm susţinut al creşterilor de cheltuieli în următorul deceniu, transmite agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„Ultimul lucru pe care vi-l doriţi este să fim unde suntem acum în 2034 (în ceea ce priveşte procentul din PIB cheltuit pentru apărare – n.r.), iar apoi, în ultimul an, să existe o accelerare către 5% şi să ştim că nu vom putea cheltui niciodată acei bani. Aşadar, trebuie să existe o traiectorie credibilă pentru ca toate ţările să se îndrepte spre obiectivul de 5% până în 2035”, a declarat Rutte într-o conferinţă de presă cu preşedintele eston Alar Karis, cu care s-a întâlnit miercuri la Bruxelles.

La summitul liderilor NATO de la Haga din iunie, s-a convenit asupra unui nou obiectiv de cheltuieli militare pe zece ani, acesta ridicându-se la 5% din PIB (3,5% pentru cheltuieli exclusiv militare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe – n.r.).

Rutte a mai declarat că este „foarte important” ca ţările care nu au atins încă obiectivul de investiţii de 2% din PIB pentru apărare, aşa cum a fost stabilit de obiectivul anterior de cheltuieli al NATO, să îl atingă până la sfârşitul acestui an.

El a afirmat că, dacă „într-o zi” ar uita să facă presiuni asupra ţărilor NATO pentru a-şi mări cheltuielile pentru apărare, „un preşedinte din Tallinn l-ar suna şi i-ar spune că Estonia este deja la 5% în 2025-2026” şi că liderul baltic i-ar cere, de asemenea, să se asigure că celelalte state membre NATO „se conformează, măcar nu mai târziu de 2035”.

Rutte a făcut referire şi la iniţiativa de a trimite Ucrainei arme americane plătite de aliaţii europeni şi la „sancţiunile secundare pe care Statele Unite le-au anunţat la mijlocul lunii iulie şi care au lovit acum India”.

„Toate acestea sunt o dovadă clară că Statele Unite vorbesc serios, vor să pună capăt acestui (război)”, a comentat el.

Secretarul general al NATO a adăugat că „un progres major” în ceea ce priveşte garanţiile de securitate a avut loc „exact acum trei săptămâni”, în timpul unei conversaţii telefonice cu liderii europeni, în care, potrivit lui Rutte, preşedintele american Donald Trump „a anunţat că doreşte să participe, să facă parte din aceste garanţii de securitate”.

„Mă aştept să am mâine, sau la scurt timp după aceea, o idee clară despre ceea ce putem realiza la nivel colectiv” pentru a garanta securitatea Ucrainei, a declarat Rutte. „Aceasta înseamnă că putem interacţiona şi mai profund cu americanii pentru a vedea cu ce anume doresc să contribuie în ceea ce priveşte participarea lor”, a adăugat el.

Rutte a menţionat că, în eventualitatea în care va avea loc o întâlnire bilaterală sau trilaterală la care vor participa preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, claritatea cu privire la garanţiile de securitate este „extrem de importantă”.

De asemenea, el a subliniat că aliaţii sunt de acord că Rusia „rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”.

La rândul său, preşedintele eston a afirmat că ţara sa este pregătită să contribuie cu trupe la o forţă care să garanteze viitoarea pace din Ucraina. El a mai spus că Estonia va continua să sprijine Ucraina pe calea sa către aderarea la NATO.