Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
NATO ia în considerare o schimbare către un răspuns mai ferm la operațiunile cibernetice, sabotajele și încălcările spațiului aerian ale Rusiei, a declarat pentru Financial Times cel mai înalt oficial militar al alianței. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, care prezidează Comitetul Militar al NATO, a declarat că alianța reevaluează modul în care face față amenințărilor hibride care s-au intensificat în întreaga Europă, scrie kyivindependent.com.
„Studiem totul… În ceea ce privește spațiul cibernetic, suntem oarecum reactivi. Ne gândim să fim mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi”, a declarat Dragone pentru FT. El a sugerat, de asemenea, că o „lovitură preventivă” ar putea fi considerată, în anumite circumstanțe, o „acțiune defensivă”, menționând totodată că o astfel de abordare este „mai îndepărtată de modul nostru normal de gândire și comportament”.
Redăm articolul integral:
Țările europene s-au confruntat cu o serie de incidente hibride în ultimii ani, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaje suspectate a fi legate de Rusia și cazuri repetate de deteriorare a infrastructurii subacvatice în Marea Baltică.
În timp ce unii membri NATO, în special din Europa de Est, au insistat pentru o poziție mai dură, Dragone a afirmat că orice schimbare necesită o analiză atentă a limitelor legale și jurisdicționale. „O opțiune ar putea fi adoptarea unei atitudini mai agresive în comparație cu agresivitatea omologului nostru. [Problemele sunt] cadrul legal, cadrul jurisdicțional, cine va face acest lucru?”, a afirmat el.
Dragone a evidențiat misiunea NATO Baltic Sentry ca un exemplu de descurajare reușită.
Operațiunea implică desfășurarea de nave, aeronave și drone navale ale aliaților pentru a monitoriza infrastructura critică din Marea Baltică, în urma mai multor incidente de tăiere a cablurilor în 2023 și 2024. „De la începutul misiunii Baltic Sentry, nu s-a întâmplat nimic. Asta înseamnă că această descurajare funcționează”, a declarat el pentru FT.
Cu toate acestea, îngrijorările persistă, după ce un tribunal finlandez a respins un caz privind nava Eagle S — o navă cu legături rusești suspectată de deteriorarea mai multor cabluri subacvatice de electricitate și date — deoarece incidentul a avut loc în apele internaționale.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a recunoscut pentru FT că acest lucru oferă efectiv navelor rusești carte blanche în aceste ape. Ea a adăugat că se ia în considerare adoptarea unei atitudini mai ferme, dar a avertizat că aliații „nu ar trebui să fie isterici” și ar trebui să „aibă încredere” în cadrele de răspuns existente.
Dragone a afirmat că provocarea principală pentru NATO este determinarea modului în care pot fi prevenite viitoarele atacuri hibride. „Modul în care se realizează descurajarea – prin represalii, prin lovituri preventive – este un aspect pe care trebuie să îl analizăm în profunzime, deoarece în viitor ar putea exista o presiune și mai mare în acest sens”, a afirmat el.
Traducere realizată cu deepl.com