Motivul pentru care solstițiul de vară este un „start celest” pentru copaci

Deși se știa de mult că plantele folosesc durata zilei pentru a-și regla procesele sezoniere, cum ar fi dezvoltarea frunzelor, botaniștii au început recent să se întrebe dacă solstițiul de vară, care are loc între 20 și 22 iunie în emisfera nordică, ar putea funcționa ca un fel de „start” natural pentru anumite evenimente, transmite The Guardian.

Anul trecut, o echipă de cercetători condusă de prof. Michał Bogdziewicz de la Universitatea Adam Mickiewicz din Polonia a descoperit că, indiferent unde se află în Europa, fagii deschid brusc, exact la solstițiu, o „fereastră” de sensibilitate la temperatură, pe baza căreia decid câte semințe vor produce anul următor. Dacă urmează câteva zile calde după solstițiu, vor forma mai multe flori, ceea ce duce la o recoltă bogată în toamnă. Dacă zilele sunt reci, pot să nu producă deloc — fenomen numit „masting”.

„Această fereastră de sensibilitate se deschide la solstițiu și rămâne activă 30-40 de zile. Nu există alt fenomen care să ancoreze astfel de precis toți fagii din Europa în același moment”, a explicat Bogdziewicz.

Cercetători elvețieni au observat, de asemenea, că arborii din pădurile temperate ale emisferei nordice își schimbă strategia de creștere în jurul solstițiului: temperaturile calde de dinainte accelerează îmbătrânirea frunzelor, în timp ce cele de după încetinesc acest proces, prelungind perioada de fotosinteză.

Cel mai recent studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, aduce noi detalii despre relația arborilor cu solstițiul de vară. Dr. Victor Van der Meersch și Dr. Elizabeth Wolkovich de la Universitatea British Columbia din Vancouver, Canada, au analizat 1.000 de ani de date privind temperaturile din Europa și America de Nord, corelate cu proiecții climatice viitoare. Concluzia lor este că arborii ating „optimul termic” — intervalul de temperatură în care funcționează cel mai eficient — în jurul solstițiului. Surprinzător, acest vârf s-a menținut constant de-a lungul secolelor.

„În Spania, perioada optimă e puțin mai devreme, iar în Scandinavia puțin mai târziu, dar în medie, în Europa și America de Nord, solstițiul pare să fie momentul ideal pentru ca plantele să ia decizii”, a spus Van der Meersch. „Este surprinzător, pentru că cele mai calde zile sunt, de obicei, în iulie sau august, nu la solstițiu.”

Dacă solstițiul coincide constant cu condiții optime de creștere, are sens ca plantele să-l folosească drept reper, mai ales că această perioadă favorabilă pare să fi rămas stabilă în timp.

„Plantele caută mereu un echilibru între risc și oportunitate”, a explicat Van der Meersch. „Cu cât înaintează sezonul, cu atât au mai multe informații despre cât de bun este anul pentru creștere, dar au și mai puțin timp să profite de ele. Solstițiul pare să fie momentul cheie pentru a schimba strategia.”

Rămâne însă întrebarea dacă plantele percep direct modificarea duratei zilei sau reacționează mai degrabă la modelul de acumulare a temperaturii din această perioadă. „Pentru că există o corelație puternică între temperatură și durata zilei, e nevoie de mult mai multă cercetare pentru a înțelege exact care semnal este mai important”, a adăugat el. „Este posibil ca plantele să se bazeze pe o combinație a ambelor semnale pentru a-și regla creșterea și reproducerea.”

Înțelegerea acestui mecanism este importantă pentru că ar putea determina modul în care pădurile se vor adapta la criza climatică. „Dacă plantele folosesc semnale de temperatură, ar putea avea o capacitate mai bună de adaptare locală. Dacă se bazează doar pe durata zilei, solstițiul va rămâne fix la 21 iunie, deci flexibilitatea este mai mică”, a concluzionat Van der Meersch.