G4Media.ro

Motivația îngrijitorilor români care se întorc cu trenul la pacienții austrieci: Salariul…

Motivația îngrijitorilor români care se întorc cu trenul la pacienții austrieci: Salariul de cinci ori mai mare decât aș câștiga în România / Nu aș putea munci mai mult de o lună la rând

Îngrijitoarea la domiciliu Cornelia Weisz, o româncă, a trebuit să aștepte peste două luni până să-și recapete postul în Austria: ea a sfârșit prin a ajunge la Viena luni, cu un tren special creat pentru a depăși închiderea granițelor datorată epidemiei de coronavirus, scrie nouvelobs.com, citată de Rador.

Dna Weisz, 42 de ani, și-a pus în bagaje o fotografie a celor doi copii ai săi rămăși în România, apoi s-a îmbarcat duminică seară în gara de la Timișoara, un oraș mare din vestul țării.

Motivația ei de a se întoarce în Austria, pe care a părăsit-o în februarie: “Salariul, desigur, de cinci ori mai mare decât aș câștiga în România”, declara pentru AFP această femeie cu păr lung negru, care pleacă pentru patru săptămâni să se ocupe de o persoană în vârstă, diabetică, din Tirol.

În vremuri normale, 65.000 de ajutoare pentru viață, în proporție de 80% femei originare din România și Slovacia, muncesc oficial în Austria, unde 33.000 de persoane au nevoie de asistență medicală zi și noapte.

Închiderea granițelor de la sfârșitul lui martie a pus la grea încercare tot acest sistem și a fost motiv de îngrijorare pentru familiile unor persoane dependente din Austria.

Presate de Viena, autoritățile române au sfârșit prin a da undă verde creării unei legături feroviare între Timișoara și Viena, aflate la o distanță de 525 km. Primul tren a plecat duminică seară, au constatat jurnaliștii AFP.

După un control al temperaturii la plecare, ajutoarele casnice, circa 100 în total, majoritatea femei, urmează să fie testate pentru coronavirus o dată intrate pe teritoriul austriac și plasate în izolare în așteptarea rezultatelor.

Legături strânse

Alte cinci trenuri, operate în parteneriat de căile ferate austriece ÖBB și de compania din România, CFR, sunt programate până la sfârșitul lunii mai. România, care a înregistrat până acum peste 15.000 de cazuri de Covid-19, din care 961 de decese, nu va face primii pași spre relaxare decât începând de vinei.

În afara unei atracții datorate remunerației superioare venitului mediu din România, s-au creat legături între îngrijitoare și persoanele îngrijite.

“E ca și cum ne-am întâlni familia”, spune Frusina Samuila, 62 de ani, care precizează că a vorbit de mai multe ori la telefon în ultimele luni cu bătrână doamnă de care se ocupă de trei ani.

Printre puținii bărbați care fac parte din grup, Ion, 56 de ani, este nerăbdător să îl reîntâlnească pe sexagenarul care suferă de scleroză în plăci și căruia încearcă “să-i ușureze suferință”. “Acolo îmi spun Johann, toți locuitorii din partea locului mă cunosc”, relatează mândru acest fost instalator, care regretă totuși că nu găsește de lucru în România.

Dar condițiile de lucru nu sunt întotdeauna la înălțimea așteptărilor. Potrivit unor mărturii relatate de media din România, multe îngrijitoare au fost “exploatate” de familiile la care munceau, pe care nu le-au putut părăsi din cauza constrângerilor legate de pandemie.

La asta se adaugă absența celor apropiați sau sentimentul de cuplabilitate de a lăsa în țară copii sau părinți în vârstă. În vremuri normale, ajutoarele la domiciliu alternează o lună la muncă și o lună în România. “Nu aș putea munci mai mult de o luna la rând”, recunoaște Cornelia Weisz.

Și Euronews.it acordă spațiu subiectului îngrijitoarelor din România care au plecat în Austria, un motiv pentru a pune reflectorul pe problema îngrijitoarelor din Italia. 

Un grup de peste 70 de îngrijitoare românce a plecat de la Timișoara, cu destinația Viena, Austria. În timp ce granițele sunt închise din cauza coronavirusului, aceste femei au fost autorizate să călătorească cu trenul, după ce Viena a cerut un coridor special: Austria nu se poate descurca fără ele.

Un tren a plecat deja, iar altele vor pleca în zilele următoare, o imagine care elimină orice retorică suverană împotriva muncitorilor din Europa de Est. Demonstrația că de la fabricile germane la câmpurile agricole italiene și până la asistența persoanelor în vârstă în jumătate din Europa, muncitorii străini sunt indispensabili. În Italia, de exemplu, produc 8% din PIB. Granițele închise au arătat că nicio țară nu se poate descurca singură în Europa.

Maltratate și lucrând „la negru”, aceasta este adesea soarta îngrijitoarelor. Recent, senatoarea Emma Bonino, invitată la emisiunea „Tutta la città ne parla” de la Radio Rai 3 a amintit că sunt 300.000 de îngrijitoare și menajere care muncesc ilegal în Italia.

„Sunt un sprijin indispensabil pentru familii. Le încredințăm lor cele mai dragi ființe, dar de multe ori uităm acest lucru. Deoarece nu au documente legale, nu pot obține permisul de conducere, nu își pot deschide un cont bancar și trăiesc într-o permanentă teroare de a fi oprite de poliție. Cred că este important, prin urmare, să dăm un semnal și să regularizăm contractele de muncă ale imigranților”, a declarat senatoarea italiancă.

Munca îngrijitoarelor, printre altele, este una dintre cele mai solicitante. Cercetările de la Universitatea din Udine cu privire la îngrijitoarele românce și familiile lor, de exemplu, au evidențiat că cîteva mii dintre ele dezvoltă sindromul „rău de Italia”: anxietate și depresie în urma despărțirii de familie și a dificultăților de la muncă. Un rău care îi frământă adesea și pe copiii acestor femei, crescuți cu mame aflate la distanță.

Surse: nouvelobs.com/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu/ Euronews.it/ Traducere: Oana Avram

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. „în gara de la Timișoara, un oraș mare din vestul țării”: oarecum haioasă remarca!!! De parcă articolul ar fi scris publicului austriac…

  2. Eu personal nu pot sa inteleg cum este posibil un instalator sa înlocuiască meseria de asistență medicală a unui pacient deci guvernul austriac presupun ca atunci cind au nevoie sa isi repare un dinte se duce la un instalator…

    ..