Mortalitatea prin boli cardiovasculare în România, de 2,5 ori mai mare decât media UE / În 2023 au fost 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori

Statistici oficiale arată că în România numărul deceselor cauzate de boli cardiovasculare este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene. Autorităţile anunţă că, la nivel naţional, în luna decembrie, se desfăşoară campania de prevenţie „Alege ritmul potrivit pentru inima ta: Trăieşte sănătos!, transmite News.ro.

„În anul 2023, în România au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalităţii pe clase de boli la noi în ţară. Aproximativ 1 din 2 persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43460 decese prin boală ischemică a inimii şi 42826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare în anul 2023. Rata standardizată a mortalităţii prin boli cardiovasculare în România  este de 2,5 ori mai mare decât media UE”, arată statisticile oficiale, citate într-un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa.

Aceleaşi date arată că, în anul 2023, statisticile de la nivelul cabinetelor medicilor de familie indică bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi bolile cerebro-vasculare) alături de boala hipertensivă, diabetul şi bolile pulmonare cronice obstructive, ca fiind în topul bolilor cronice în rândul românilor.

„România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor, atât din cauze prevenibile prin intervenţii de sănătate publică, cât şi din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate”, precizează documentul citat.

În acest context, în luna decembrie a demarat campania de  prevenţie a bolilor cardiovasculare – ”Alege ritmul potrivit pentru inima ta: Trăieşte sănătos!” derulată de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti şi finanţată de Ministerul Sănătăţii.

Campania vizează creşterea gradului de informare şi conştientizare în rândul populaţiei generale privind problematica bolilor cardiovasculare, având ca ţintă implicarea activă a fiecărui individ în deciziile referitoare la menţinerea şi îmbunătăţirea propriei sănătăţi.

Autorităţile spun că, pe lângă factorii de risc neinfluenţabili, precum factorii genetici, genul, vârsta, există şi factori de risc care sunt strâns legaţi de stilul de viaţă şi de mediul înconjurător şi care includ consumul de tutun şi produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunător de alcool şi alimentaţia nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea şi hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanţi pentru accidentul vascular cerebral (AVC) şi infarctul miocardic acut (IMA).

„Între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănătate evitabil. Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabil de aproape un sfert din decese şi 13% din dizabilităţi, această regiune având cea mai mare prevalenţă a hipertensiunii arteriale din lume.  Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale şi, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantităţii de sare din alimentele procesate are potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătăţii. Astfel, devine extrem de importantă conştientizarea de către populaţia generală a faptului că, în România, riscul cardiovascular la nivel populaţional este unul crescut. Românii au un risc mare de îmbolnăvire prin boală cardiovasculară, un risc mare de deces prematur prin boli cardiovasculare şi o prevalenţă mare a factorilor de risc pentru boli cardiovasculare. Fiecare individ se poate implica activ în controlul şi reducerea factorilor de risc cardio-vasculari”, transmit autorităţile din domeniul sănătăţii publice.

Acestea reiterează faptul că renunţarea la fumat, reducerea cantităţii de sare, consumul de fructe şi legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată şi evitarea consumului excesiv de alcool, reduc semnificativ riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Totodată, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Creşterea nivelului de informare şi conştientizare al pacienţilor cu factori de risc metabolici (ex:hiperglicemie, dislipidemii, HTA etc) cu privire la importanţa parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular şi importanţa respectării recomandărilor şi tratamentului prescris de medic, poate salva un număr important de vieţi. Promovarea adoptării unui stil de viaţă sănătos, de timpuriu, la preşcolari şi şcolari este la fel de importantă, comportamentele sănătoase formându-se devreme, în copilărie.