G4Media.ro

Moment esențial în relațiile dintre România și Ungaria: a fost semnat documentul…

Moment esențial în relațiile dintre România și Ungaria: a fost semnat documentul care relansează discuțiile privind minoritățile naționale

Miniștii de externe din România și Ungaria, Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto, s-au întâlnit miercuri la Gyula, unde a fost semnat un document care relansează practic dialogul bilateral pe temele sensibile, un dosar blocat din 2011. Astfel, în prezența celor doi miniștri a fost semnat Protocolul celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale.

În plus, în castelul Almasy din Gyula cei doi demnitari au semnat încheierea a mai multor acorduri bilaterale: modificarea acordului încheiat la București în anul 2004 și 2014 prin care se simplifică procedura de trecere a frontierei între cele două state. Cu această ocazie s-a decis și deschiderea altor două puncte de frontieră permanente, alături de cele 12 existente, la Grăniceri și Variașu Mici.

În Protocol s-au trecut subiectele asupra cărora părțile au ajuns la un acord în în ultimii 10 ani, precum și acele teme în care nu s-a reușit acest lucru, potrivit celor doi miniștri.

„Chiar dacă acest document este semnat la 5 ani de la parafare și la 10 ani de la debutul negocierilor și include și aspecte care încă nu au fost pe deplin soluționate sau cu privire la care nu există un acord, vreau să subliniez că acest Protocol arată eforturile reciproc depuse pentru asigurarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria, pe de-o parte, respectiv ale etnicilor maghiari din România. Este un progres, fără îndoială, care marchează reîntoarcerea la abordarea bilaterală, care este și cea recomandată de către Comisia de la Veneția, de exemplu, în Raportul său privind Tratamentul Preferențial al Minorităților Naționale acordat de Statul lor Înrudit, din octombrie 2001. Astfel, semnarea acestui protocol permite reîntoarcerea firească la dialogul din cadrul Comitetului de specialitate, ca instrument special creat de România și Ungaria prin Tratatul politic de bază”, a spus Aurescu, potrivit potrivit unui comunicat MAE.

Semnarea Protocolului permite convocarea Comitetului de Specialitate după o pauză de peste zece ani, astfel fiind posibilă dezbaterea și identificarea de soluții pe noile subiecte divergente dintre cele două state în problema minorităților naționale.

”Întrevederea noastră de astăzi, dar și semnarea unor documente cu relevanță deosebită reprezintă o dovadă incontestabilă că România și Ungaria pot să acționeze constructiv împreună, ca vecini și ca parteneri strategici. De asemenea, este o dovadă că ne respectăm angajamentele convenite bilateral, pentru că, de fapt, întâlnirea noastră de astăzi este rezultatul discuției pe care am avut-o la București, în 18 februarie. Astăzi am transmis, ca de fiecare dată, domnului ministru Szijjártó, că România își dorește o abordare pragmatică a relației cu Ungaria, care să se traducă printr-o cooperare și rezultate concrete, în concordanță cu potențialul deosebit pe care îl are Parteneriatul Strategic dintre țările noastre”, a mai spus Aurescu.

Peter Szijjarto a declarat că ambele state sunt preocupate de securitatea energetică, în acest sens există o colaborare a celor două părți la nivelul UE.

Cei doi miniștri de externe a subliniat importanța semnării Protocolul celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale  din 2011, arătând că actul constituie un important pas înainte în relațiile bilaterale. Ei au spus că, chiar dacă nu s-a reușit să se obțină un acord asupra tuturor problemelor, acestea nu au fost date la o parte, ci au fost consemnate în mod expres cu scopul ca în viitoarele întruniri ale Comitetului de Specialitate să se identifice soluții.

Aurescu a dat și detalii despre Protocol: ”Comitetul încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creșterea nivelului calitativ al învățământului în limba română, indiferent de soluția adoptată pentru administrarea școlilor în limba română, la un nivel care să asigure însușirea și transmiterea limbii române generațiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea rețelei de instituții de învățământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituțiile publice din localitățile unde locuiește minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor și imobilelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. De altfel, împreună, curând vom vizita Catedrala Sfântul Nicolae și pe Preasfinția Sa, Episcopul Siluan. De asemenea, se referă la finanțarea, de exemplu, a funcționării trupelor de teatru ale școlilor și comunităților românești din Ungaria. De asemenea, se referă la finanțarea presei scrise și audio-vizuale în limba română din Ungaria și la îmbunătățirea condițiilor de funcționare a publicațiilor în limba română cum este, de pildă, publicația Foaia Românească care, în acest an, împlinește 70 de ani de existență neîntreruptă. De asemenea, se referă la posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta”.

Şeful diplomaţiei ungare a declarat că ultima şedinţă a comitetului mixt a avut loc în 2011, însă acordul de acum – în care se face referire şi la subiecte asupra cărora au existat dispute – va face posibil ca “problemele care până acum au fost considerate ca fiind unele fără rezolvare” să fie discutate şi soluţionate, potrivit agenției maghiare MTI.

Péter Szijjártó a solicitat ca membrii comitetului să fie convocaţi cât mai curând posibil şi să discute, printre altele, şi despre probleme importante, cum ar fi continuarea funcţionării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, potrivit MTI.

În ceea ce privește programul guvernului maghiar pentru dezvoltarea economică a Ardealului, Aurescu a spus că a vorbit cu omologul său ungar despre acest subiect, subliniind nevoia de transparenţă, nediscriminare şi de mecanisme de monitorizare pentru autorităţile române.

„Am discutat și despre alte multe aspecte ale relației bilaterale – am vorbit, de exemplu, despre încheierea acordului privind așa-numitul „Program de dezvoltare economică a Ardealului” și am confirmat împreună ceea ce am mai discutat și cu alte ocazii, inclusiv în februarie la București, care sunt parametrii în jurul cărora vom construi acest acord – e vorba despre transparență, despre nediscriminare, inclusiv în ceea ce privește aplicarea acestui program pe întregul teritoriu al României, mecanisme de monitorizare și audit eficiente, în care, evident, să fie implicate și autoritățile române, în așa fel încât să ne asigurăm că este pe deplin respectat dreptul fiecărei țări și, respectiv, dreptul european în materie de competiție și în alte domenii”.

Foto: Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto (sursa Facebook / Peter Szijjarto)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Nu vom afla exact pe ce s-au înțeles, dar un lucru e sigur: pentru stabilitatea coaliției de la putere, UDMR i-a dat temă de lucru PNL-ului, iar acesta s-a executat. E interesant de urmărit despre ce cedări vom avea parte în Ardeal!

  2. tremura chilotii sau doar obisnuita placa veche cu legendele urbane mioritice, maricele? 🤣

  3. PNL a dat Ardealul.

  4. Nu stiu cate biserici ortodoxe existau in Transilvania, dar sigur multi romani erau greco-catolici pana au venit comunistii. Apropo ca suntem informati numai despre ”biserici ortodoxe” Apoi, da, sper sa aflam detalii despre ce au cazut de acord cei doi. Ca prea multi inculti si lipsiti de demnitate au condus recent aceasta tara. Gata sa o vanda ca Tariceanu pentru un banut, peste alt banut. Mostenirea Gojdu, de ex. Aberatia cu restituirea muntilor Retezat unor falsi mostenitori, etc.

  5. Modelul de reconciliere este cel franco-german. Eventual, cu un canal cultural comun, româno-maghiar, o replică a Estului la arte tv.