Moldova. Școala din comunism, un laborator de inginerie umană

A fost învățământul din epoca comunistă, inclusiv în Moldova sovietică, un laborator de inginerie umană? A creat comunismul un om nou? Câteva posibile răspunsuri într-un reportaj Sinopsis și Europa Liberă.

Ideologizare, deznaţionalizare, rusificare, ascunderea adevărului istoric…  Aşa caracterizează astăzi învăţământul din perioada URSS mulţi dintre cei care au trecut prin şcoala sovietică, în calitate de profesori sau elevi.

Mulţi recunosc însă că atunci vedeau altfel lucrurile. Pe vremea URSS, învăţământul era unul dintre instrumentele de îndoctrinare în masă a populaţiei. Școala avea scopul să formeze un om nou: cetăţean al societăţii socialiste, devotat patriei sovietice şi cauzei Partidului Comunist, implicat în lupta de clasă, supus guvernării, muncitor şi ateu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cele mai ideologizate erau programele la istorie, îşi amintesc profesorii. Informaţia era denaturată, unele fapte erau omise, altele – exagerate. De asemenea, au fost create mituri şi stereotipuri, precum cel al „ostașului rus eliberator” și cel al „ocupantului burghezo-moșieresc român”. Propaganda începea însă chiar din Abecedar şi era prezentă în toate manualele şcolare, de la geografie până la muzică, se arată în reportajul realizat de Eugenia Creţu.

Cum să ne raportăm însă la efectele acestei propagande comuniste? ”Filmând acest reportaj, mi-am dat seama că îi judecăm prea ușor pe cei care încă scriu cu litere chirilice și vorbesc stâlcit românește, care cred că în URSS era cel mai bine și privesc cu pioșenie spre Răsărit. Așa au învățat la școală, așa au fost formați de mașinăria sovietică de propagandă!”, spune Eugenia Crețu, care a răsfoit manuale, a stat de vorbă cu profesori, a căutat prin muzee pentru a spune, în 12 minute, povestea „omului nou”.

Un citat dintr-un abecedar din 1940, scris cu caractere chirilice: „Букурос трэим ной, коптьиий цэрий Советише. Шине а фэкут траю ностру букурос? Шине а фэкут цара ноастрэ букуроасэ? Партиду болшевишилор. Партиду луй Ленин-Сталин”.

Și o transcriere: ”Bucuros trăim noi, copiii țării Sovietișe. Șine a făcut traiu nostru bucuros? Șine a făcut țara noastră bucuroasă? Partidu bolșevișilor. Partidu lui Lenin-Stalin”.