Moldova avansează cu reforma teritorială: localitățile comasate vor decide singure centrul administrativ și denumirea noii localități

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Autoritățile din Republica Moldova au făcut publice noi detalii despre reforma administrativ-teritorială lansată la începutul săptămânii sub formă de concept. Astfel, localitățile care vor trece prin procesul de comasare voluntară (un prim pas al reformei) vor putea decide unde va fi stabilit centrul administrativ, dar și denumirea noii localități. Totodată, distanța maximă de 25 de kilometri între localități, care era anterior o condiție, a fost exclusă, transmite agenția IPN citată de Rador.

Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu a fost în plenul Parlamentului, unde a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară, transmite IPN.

Alexei Buzu a precizat că, după discuțiile cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată, iar aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.

Modificările au stârnit discuții în Parlament. Deputații au avertizat că modificarea denumirii unor unități administrative ar putea genera cheltuieli suplimentare pentru persoane fizice și juridice, inclusiv pentru perfectarea unor acte noi. În replică, secretarul general al Guvernului a declarat că autoritățile colaborează cu Cadastrul și Agenția Servicii Publice pentru ca schimbările să fie aplicate automat, evitând astfel ca cetățenii sau antreprenorii să fie nevoiți să își refacă documentele.

În cadrul dezbaterilor, deputatul fracțiunii Alternativa a criticat abordarea reformei, menționând că aceasta nu ar trebui să se limiteze doar la reducerea numărului de primării sau raioane, ci să includă clar și partajarea competențelor și a resurselor financiare. „Primării mai mari nu înseamnă neapărat primării mai puternice”, a precizat deputatul Ion Chicu.

Alexei Buzu a subliniat că principalul obstacol al administrației publice locale nu este lipsa de competențe, ci capacitatea redusă – fiscală și instituțională – de a le exercita. Oficialul a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor, arătând că sistemul actual de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică locală.

În același timp, Partidul Socialiștilor (pro-rus, care se opune oricărei reforme) a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor, afirmând că sprijinul financiar ar fi acordat doar localităților care acceptă amalgamarea voluntară.

Inițiatorii au respins criticile și au precizat că suplimentele oferite au scopul de a încuraja procesul voluntar, astfel încât primarii și cetățenii să decidă singuri cu cine doresc să se amalgameze.