Modul prin care mirosurile neplăcute îți afectează sănătatea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mirosul neplăcut care te înconjoară poate face mai mult decât să-ți provoace greață – îți poate afecta și corpul, și mintea, transmite BBC.

Pentru Elaine Corner, simplul fapt de a ieși în grădină într-o zi de vară poate fi de nesuportat. Ea compară experiența cu „mersul în spatele unei mașini de gunoi cu bena deschisă”. Chiar și cu toate ferestrele închise în casa ei din orășelul englezesc Westbury, fosta profesoară spune că de multe ori tot nu poate scăpa de duhoarea care provoacă greață, venită de la o instalație de tratare a deșeurilor aflată în apropiere. „Nu putem folosi grădina și nici nu putem ieși la plimbare, te simți de parcă o să vomiți”, spune Corner.

La un moment dat, cu toții am simțit izul respingător al deșeurilor în descompunere când scoatem gunoiul, trecem pe lângă o groapă de gunoi sau simțim duhoarea grea venită de la o fabrică. Acum imaginează-ți cum ar fi să trăiești permanent cu un asemenea miros.

Și totuși, acordăm foarte puțină atenție efectelor pe care o astfel de poluare olfactivă le are asupra sănătății și calității vieții. Mirosurile neplăcute sunt adesea respinse ca fiind ceva subiectiv sau banal. Cercetările arată că oamenii își apreciază, de regulă, simțul mirosului mai puțin decât vederea, auzul, atingerea și gustul. Unii studenți americani au admis chiar că ar prefera să-și piardă simțul mirosului decât telefonul.

Nu este vorba doar despre disconfortul pe care îl resimt oamenii atunci când trăiesc înconjurați de mirosuri îngrozitoare: studiile leagă mirosurile neplăcute din zonele urbane de probleme de sănătate care variază de la dureri de cap și greață până la dificultăți de respirație sau tulburări de somn. Ele pot avea și efecte mentale și fiziologice de durată. Un volum tot mai mare de cercetări ne ajută să înțelegem rolul surprinzător de important pe care mirosul îl joacă în sănătatea corpului și a minții noastre.

Mirosul pericolului

Simțul mirosului a evoluat parțial ca un semnal de avertizare timpurie, menit să ne ajute să evităm îmbolnăvirea sau infectarea. Ceva care miroase rânced este, cel mai probabil, plin de bacterii pregătite să ne facă rău. Ca atare, el face parte din așa-numitul nostru sistem imunitar comportamental, spune Johan Lundström, profesor în știința mirosului la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.

„Sistemul olfactiv funcționează în primul rând ca un sistem de evitare, menit să învețe să ne avertizeze despre pericolele din mediu”, spune Lundström. Munca sa a arătat chiar că semnalele olfactive sunt procesate de creier în aproximativ 300 de milisecunde după ce sunt inhalate pe nas. Participanții la studiu expuși la mirosuri neplăcute au avut o reacție fizică rapidă, retrăgându-se instinctiv de la sursa mirosului.

Această tendință defensivă implicită a mirosului face surprinzător de ușor să convingi pe cineva că un miros este negativ, chiar dacă în mod normal este considerat plăcut. „Dacă detectăm un miros și nu știm ce este, aproape întotdeauna experiența este una negativă”, spune Lundström.

Asocierea unui miros cu un șoc electric îi poate face pe oameni să detecteze acel miros la concentrații mult mai mici

Atunci când un miros este asociat cu o amenințare, sensibilitatea noastră la el poate crește dramatic. Într-un studiu, Lundström și colegii săi au arătat că asocierea unui miros cu un șoc electric îi poate face pe oameni să detecteze acel miros la concentrații mult mai mici, o reacție care probabil a evoluat pentru a-i ajuta pe oameni să reacționeze rapid la pericole potențiale, chiar și atunci când mirosurile sunt abia perceptibile. În mod similar, mirosul de ouă stricate al sulfurii de hidrogen, un gaz produs în procesarea apelor uzate, poate fi perceput la concentrații de doar 0,5 părți pe miliard, un semnal de alarmă pentru un gaz care este letal în concentrații mai mari.

Efecte reale asupra sănătății

Mirosul nu ține doar de detectarea pericolului: mirosurile pot avea efecte foarte reale asupra sănătății și stării de bine. Oamenii de știință au demonstrat că mirosurile plăcute, precum parfumul unei păduri, pot fi benefice pentru sănătatea noastră mintală, parțial pentru că stimulează regiuni ale creierului legate de emoție și memorie.

Există și dovezi că opusul poate fi la fel de adevărat, adică mirosurile urâte ne pot afecta sănătatea, deși oamenii de știință încearcă încă să deslușească legătura exactă dintre poluarea olfactivă și impacturile fiziologice directe. O analiză din 2021 a studiilor existente a găsit o anumită „plauzibilitate biologică” în spatele unor simptome precum durerile de cap sau vărsăturile provocate de mirosuri rele. De exemplu, mirosurile respingătoare pot activa nervul vag, o parte esențială a sistemului nervos care leagă creierul de intestin, făcând o persoană să se simtă rău sau grețos. Dar oamenii de știință din spatele acelei analize au concluzionat, în cele din urmă, că este nevoie de mai multe cercetări privind efectele fiziologice ale mirosurilor pentru a putea trage concluzii clare.

Măsura în care ni se afectează sănătatea depinde și de cât de îngrijorați suntem din cauza mirosului. „Impactul asupra sănătății este mediat de dezgustul sau frica individuală față de un miros”, spune Pamela Dalton, psiholog cognitiv la Monell Chemical Senses Center din Philadelphia, SUA, care și-a petrecut 32 de ani cercetând impactul mirosurilor asupra sănătății. Cu cât ești mai anxios din cauza unui miros, cu atât acesta îți poate afecta mai mult sănătatea și starea de bine.

Schimbări de stil de viață

Un miros urât persistent se poate infiltra în multe aspecte ale vieții. Poate împinge pe cineva să facă schimbări de stil de viață, care, la rândul lor, îi pot afecta sănătatea. Aceste schimbări sunt cunoscute sub numele de „acțiuni maladaptive”. De exemplu, cineva se poate simți obligat să țină ferestrele închise într-o zi călduroasă sau să evite să iasă afară pentru a face mișcare ori pentru a petrece timp cu prietenii. Trăind cu duhoarea din Westbury, „îți afectează viața socială”, spune Corner. „Dacă plănuiești un grătar vara, speri să nu înceapă să pute atât de tare încât să-ți strice tot.”

Totuși, pentru unii oameni chiar și cea mai slabă urmă de duhoare poate fi intolerabilă, în timp ce pentru alții poate fi abia sesizabilă. „Există o gamă foarte largă de reacții; unii vor spune că îl simt doar ocazional sau că pur și simplu nu îi deranjează”, spune Dalton, care investighează frecvent plângeri legate de mirosuri. Vârsta, sexul, alergiile și alegerile de stil de viață, precum fumatul, se numără printre factorii care influențează modul în care oamenii percep mirosurile.

Ai putea spera că oamenii s-ar obișnui pur și simplu cu un miros neplăcut în timp, dar expunerea repetată la mirosuri neplăcute, precum cele de la gropile de gunoi, nu înseamnă neapărat că devin mai ușor de tolerat.

În schimb, este normal să ne obișnuim cu mirosurile neutre sau plăcute. „Odată ce ai simțit un miros și ai identificat că nu te va ucide, încetezi să-l mai poți simți”, spune Lundström. Acesta este și motivul pentru care oamenii, în ciuda faptului că nasul uman poate detecta un trilion de mirosuri, găsesc în general mai greu să numească mirosurile provenite de la lucruri care nu sunt periculoase. Testele de miros sugerează că mai puțin de jumătate dintre noi putem denumi corect mirosuri obișnuite, precum cafeaua sau vanilia, de exemplu.

Lupta împotriva duhorii

Uneori, o duhoare vine și pleacă, adesea în funcție de direcția vântului, sau poate fi sesizabilă doar în anumite părți ale unui cartier. „Poate fi extrem de localizată”, spune Amanda Giang, profesoară asociată de modelare de mediu și politici publice la University of British Columbia, în Canada, care a cercetat impactul poluării olfactive asupra locuitorilor din Vancouver. „Eu aș putea locui la un bloc distanță și să nu știu niciodată că pe strada alăturată miroase a pește putrezit.”

Dar nu toate duhorile sunt resimțite la fel: cartierele defavorizate, cu locuințe mai ieftine, sunt adesea mai aproape de gropi de gunoi urât mirositoare sau de industrie grea. Studiile realizate în Europa și Regatul Unit sugerează că, în unele țări, oamenii din comunități cu venituri mici au șanse mai mari să locuiască pe o rază de 2 km față de incineratoare de deșeuri, gropi de gunoi și situri de deșeuri periculoase decât cei cu venituri mai mari.

Plângerile legate de mirosurile îngrozitoare pot provoca schimbări: diverse situri, de la stații de epurare până la fabrici de procesare a peștelui, au fost obligate să-și reducă sau să-și oprească activitatea în urma campaniilor duse de locuitori. Există, de asemenea, eforturi tot mai mari, deși inegale, în mai multe țări ale lumii de a controla mai bine poluarea olfactivă, de la un nou regulament privind mirosurile provenite de la fabricile de hrană pentru pești în Chile până la reguli mai stricte în Lituania privind câtă duhoare li se permite companiilor să producă în zonele rezidențiale.

Beneficiile unui simț olfactiv bun

Pentru cei care locuiesc într-un cartier afectat de mirosuri neplăcute, viața poate fi dificilă, dar există măcar o mică consolare: a avea un simț al mirosului bine funcțional este o parte importantă a unei stări bune de sănătate.

Cercetările au arătat că persoanele cu un simț al mirosului mai dezvoltat se bucură mai mult de mâncare și chiar de sex: într-un studiu din 2018 pe 70 de adulți, cei cu sensibilitate olfactivă ridicată au raportat o plăcere mai mare în activitățile sexuale și, dintre aceștia, femeile au raportat și o frecvență mai mare a orgasmelor în timpul actului sexual.

Nu mă deranjează să simt mirosuri rele pentru că asta înseamnă că simțul meu olfactiv chiar funcționează – Pamela Dalton

Prin contrast, aproximativ 5% dintre oameni, care nu au simțul mirosului — afecțiune cunoscută sub numele de anosmie — se confruntă adesea cu efecte serioase asupra sănătății. Interviurile cu persoane care suferă de anosmie sugerează că acestea simt că au un risc mai mare de a avea poftă de mâncare scăzută și o dietă de proastă calitate, din cauza dificultății de a se bucura de mese. „Dacă îți pierzi simțul mirosului, vei observa că îți dispare și pofta de mâncare”, spune Lundström.

Mai rău, cercetările leagă un simț slab al mirosului de un risc cu 46% mai mare de deces în următorii 10 ani în rândul adulților în vârstă. Oamenii de știință încearcă încă să explice de ce se întâmplă acest lucru, deși observă legături cu decesele cauzate de boli cardiovasculare și boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.