Modificările aduse de PSD-ALDE-UDMR Codurilor penale, în presa germană: Comisia Europeană ar trebui să declanșeze o procedură disciplinară împotriva României

Comisia Europeană ar trebui să declanșeze o procedură disciplinară împotriva României – această solicitare vine acum din partea fracțiunii Uniunii Creștin Democrte (CDU) din Bundestag. Dar Bruxelles-ul ezită, scrie cotidianul german Spiegel.

Guvernul român subminează statul de drept de ani de zile, iar acum Bundestagul (parlamenmtul – n. red.) german acționează. Gunther Krichbaum (CDU), președintele Comisiei pentru afaceri europene din legislativul de la Berlin, solicită Comisiei Europene să inițieze proceduri disciplinare împotriva României.

Într-o scrisoare către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care se află în posesia redacției SPIEGEL, Krichbaum critică guvernul și parlamentul de la București. De la alegerile din 2016, ei „au lucrat în mod sistematic pentru a împiedica lupta foarte necesară împotriva corupției și pentru a elimina standardele statului de drept”.

Cu doar câteva zile în urmă, parlamentul român a adoptat o relaxare a legislației anticorupție – în ciuda avertismentelor severe din partea Comisiei Europene. Aceasta este „o continuare a distrugerii valorilor comune ale Uniunii Europene în România”, scrie Krichbaum. „Este de neînțeles, având în vedere evoluțiile”, că Comisia nu a deschis încă o procedură în baza articolului 7 din Tratatul UE împotriva Bucureștiului. La mijlocul lunii februarie, el a cerut acest lucru prim-vicepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans.

„Opțiunea nucleară” care nu mai există

O procedură în baza articolul 7 poate duce, în cele din urmă, la retragerea dreptului de vot al țării în cauză în UE, motiv pentru care instrumentul a fost inițial menționat și ca „opțiunea nucleară”. Cu toate acestea, acestă denumire este rar folosită, deoarece procedurile în baza articolului 7 pornite deja împotriva Ungariei și Poloniei au fost până în prezent în mare parte ineficiente.

Retragerea dreptului de vot al unui stat poate fi decis numai în unanimitate de către celelalte state membre ale UE. Ungaria și Polonia au subliniat că se protejează reciproc. Și în cazul României s-ar putea găsi un stat UE dispus să își folosească dreptul de  veto.

Este cererea lui Krichbaum pentru o nouă procedură doar o manevră în campania electorală europeană? În România guvernează social-democrații de la PSD împreună cu ALDE – pentru creștin-democrați o oportunitate binevenită de a distrage atenția de la propriile lor probleme cu Viktor Orbán.

Pe lângă România, Ungaria și Polonia reprezintă, de asemenea, o problemă pentru UE

Primul ministru maghiar și partidul său Fidesz aparțin Partidului Popular European (PPE), la fel ca Uniunea Creștin Democrată CDU și Uniunea Creștin Socială CSU. PPE a suspendat recent apartenența Fidesz, dar acest lucru nu l-a determinat pe Orbán să-și oprească atacurile împotriva UE și a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, sau să renunțe la „democrația illiberală”.

Însuși Krichbaum subliniază că în spatele scrisorii sale nu există o tactică de campanie. „PSD-ul României are la fel de puțin de-a face cu valorile social-democrate pe cât are Orbán cu valorile creștin-democrate”, declară reprezentantul CDU pentru SPIEGEL. În plus, el consideră o procedură în baza articolului 7 împotriva României mai eficientă din punct de vedere politic decât în ​​cazul Ungariei sau Poloniei.

„Opinia Bruxelles-ului este încă luată în serios în România”, spune Krichbaum. De asemenea, nu se poate respinge o procedură în baza articolului 7 împotriva României cu referire la exemplele procedurilor similare împotriva Ungariei și Poloniei: „Dacă trei șoferi trec semaforul pe roșu, nu pot fi acuzați primii doi și al treilea să fie lăsat liber.“

Țările UE așteaptă analiza Comisiei

Opinia din cadrul Partidului Social-Democrat german (SPD) nu pare să fie complet diferită. Deși nu există nicio cerere concretă din partea social-democraților de a deschide o acțiune împotriva României în baza articolului 7, și ei au condamnat evoluțiile de la București.

Punctul culminant a fost atins la mijlocul lunii aprilie, când Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a înghețat relațiile sale cu PSD românesc – doar pentru ca PPE să nu le poată reproșa că acționează lax împotriva dușmanilor democrației din propria tabără. „Multumesc SPE!”, a scris pe Twitter ministrul german al afacerilor europene din cadrul SPD, Michael Roth, cu acea ocazie. ”A fost o decizie necesară”.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Bruxelles-ul să deschidă o procedură în baza articolului 7 împotriva României. Este adevărat că vicepreședintele Frans Timmermans – principalul candidat al social-democraților la alegerile europene – a avertizat de asemenea românii că va acționa „imediat“ și „dur“ dacă legislația anticorupție ar fi slăbită. Timmermans nu a precizat însă ce s-ar putea întâmpla exact.

Procedura în baza articolului 7 nu poate fi inițiată doar de Comisie, ci și de statele membre ale UE. Pentru aceasta trebuie să se pună de acord o treime din guverne în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Dar și asta pare puțin probabil. Sigur, potrivit informațiilor din cercuri diplomatice multe țări văd în mod critic activitățile românilor, inclusiv Germania. Dar, mai întâi, se va aștepta aștepta analiza Comisiei privind situația din România.

Traducerea: Mihnea Mihai, Rezist Zürich