G4Media.ro

Moartea magazinelor și criza arterelor comerciale din Germania. Pandemia a mutat comerțul…

Sursa Foto: G4Media.ro

Moartea magazinelor și criza arterelor comerciale din Germania. Pandemia a mutat comerțul în online

Conform estimărilor, în 2023, în Germania vor dispărea alte 9000 de magazine de pe piață, după ce, în doi ani de pandemie, numărul unităților comerciale închise a fost de aproximativ 11.000 pe an, arată o analiză Deutsche Welle.

Uși închise, vitrine goale și panouri publicitare înlăturate. Moartea magazinelor devine vizibilă pe tot mai multe artere comerciale din Germania. Perspectivele de viitor sunt la fel de sumbre precum imaginea acestor străzi comerciale cândva animate.

Potrivit estimărilor Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE), în 2023 vor fi închise alte aproximativ 9000 de magazine. În multe cazuri, lichidarea acestor afaceri are legătură directă cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și cu permanenta creștere a costurilor. La nivel federal, cu excepția magazinelor foarte mici, mai rămân 311.000 unități comerciale, conform HDE. În 2015, numărul acestora era de aproape 373.000.

„Având în vedere cifrele din ultimii ani, responsabilii cu administrarea centrelor orașelor și politicienii ar trebui să se alarmeze. Fiindcă fără un comerț cu amănuntul înfloritor, centrele orașelor nu au nicio perspectivă“, avertizează președintele HDE, Alexander von Preen. „Dacă moare comerțul, moare și orașul.“

Reducerea activităților comerciale s-a făcut simțită mai ales în perioada pandemiei. Între 2020 și 2022, numărul unităților comerciale a scăzut cu 11.000 pe an. Înaintea crizei, între 2015 și 2019, se închideau anual, în medie, 5000 de magazine.

Mai ales lichidarea filialelor aparținând marilor lanțuri a atras atenția. Galeria Karstadt-Kaufhof a închis 47 de unități de desfacere, lanțul de magazine pentru încălțăminte Görtz și-a restrâns numărul de sucursale iar o parte din magazinele de modă Gerry Weber vor dispărea.

Pandemia de coronavirus a bătut cuiul la sicriu

Totuși, conform HDE, majoritatea lichidărilor este atribuită firmelor mai mici: boutiquri, magazine de încălțăminte și brutării/patiserii. Nu în ultimul rând, în ultimii ani, comerțul online a influențat masiv activitatea comercială. În timpul pandemiei, din ce în ce mai mulți clienți au prins gustul cumpărăturilor online. Multe firme medii și-au mutat afacerile și în mediul virtual. În același timp, marile lanțuri comerciale și-au subțiat rețeaua de filiale. „Poate că în principalele zone comerciale nu se vede deocamdată. Dar mai ales în cartierele marilor orașe, în localitățile și comunitățile mai mici se observă“, afirma recent directorul general al HDE Stefan Genth.

În același timp, și modelele de afaceri noi – până recent la modă și care păreau să aibă viitor – au început să se clatine din cauza scăderii puterii de cumpărare a unei mari părți a consumatorilor. „Magazinele bio și fermele cu puncte de vânzare se confruntă, parțial, cu o criză existențială“, spunea recent expertul în comerț cu amănuntul Stephan Rüschen de la Universitatea DHBW din orașul Heilbronn.

Pe fondul numeroaselor spații comerciale goale în multe orașe, reprezentanții Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE) cer o mai bună implicare din partea administrațiilor locale, pentru a împiedica dispariția magazinelor.

Cum poate fi evitat declinul

„În fruntea listei de priorități ar trebui să fie un proces nebirocratic și rapid de acordare a autorizațiilor în caz de modificare a tipului de activitate comercială în spațiile deja existente“, afirmă von Preen.

Unitățile nou deschise și firmele proaspăt înființate au nevoie de condiții optime pentru a se putea dezvolta. Ocuparea spațiilor comerciale din centrele orașelor este în interesul tuturor părților. În caz contrar s-ar putea ajunge la declanșarea unei reacții în lanț și vor exista și mai multe magazine goale, susține von Preen.

Conform unui sondaj al Institutului de cercetare a comerțului (IFH), efectuat la sfârșitul anului trecut pe un eșantion de 69.000 de persoane în centrele a 111 orașe germane, arterele comerciale din centru și-au pierdut șarmul. „Ați recomanda prietenilor sau cunoștințelor dumneavoastră centrul acestui oraș?“ În aproape fiecare al doilea oraș, majoritatea nu ar recomanda centrul.

„Cert este faptul că majoritatea centrelor orașelor au mai mulți critici decât fani“, declară șeful IFH, Boris Hedde. În opinia lui Rolf Pangels, directorul general al Asociației comerțului cu încălțăminte de piele și articole de marochinărie (BTE), n-a mai rămas timp mult pentru o schimbare: „Dacă în politica de planificare nu sunt adoptate rapid contramăsuri, declinul centrelor orașelor nu va mai putea fi oprit“.


Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Prima data am văzut galantare goale și magazine ultracentrale decazute, acum 10 ani la Bruxelles, din cauza scăderii puterii de cumpărare și a invaziei cetățenilor din dominioanele franceze, cu putere mica de cumpărare și cu gusturi îndoielnice.
    Între timp, situația s-a generalizat, se pare, din cauza pandemiei, și va duce, pe lângă segregarea și alienarea cetățenilor pe baza veniturilor, la o cădere masiva a întregii economii europene.
    Orașul de 15 minute, menit sa segmenteze orașele mari in cartiere pe baze etnice, culturale sau materiale, nu e ceva de bine, și ar fi o recădere in zona cetăților medievale izolate, evitând comunicarea între semeni, structurare tipică Europei dinaintea epocii Renașterii.