G4Media.ro

Mizele uriașe ale numirii judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă a Americii.…

Mizele uriașe ale numirii judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă a Americii. Câteva explicații privind scandalurile recente

Atunci când, la 9 iulie 2018, în fața unei audiențe selecte strânse în East Room de la Casa Albă, președintele Donald Trump anunța nominalizarea judecătorului Brett Kavanaugh pentru Curtea Supremă a Statelor Unite, probabil știa că anunțul său va stârni o mulțime de reacții pe scena politică americană. Conservatorii au salutat imediat anunțul liderului de la Casa Albă, senatorul de Arizona John McCain fiind printre cei care au elogiat „recomandările impecabile” și personalitatea „dreaptă, independentă și convențională” a magistratului.

De partea cealaltă însă, politicienii și presa liberală au criticat alegerea făcută de Trump, considerând că, în ceea ce privește cel puțin accesul la avort sau drepturile unor minorități, Kavanaugh ar putea să aibă opinii mult prea restrictive, cu efecte pentru multe decenii de-acum înainte. Iată că acum, la mai bine de două luni de la anunțul făcut de președintele Trump, numirea lui Kavanaugh la Curtea Supremă este pusă sub semnul întrebării, după ce trei femei au declarat că ar fi fost victimele unor agresiuni sexuale comise de actualul judecător, iar alta susține că a fost agresată fizic de către acesta (sursa).

În plin scandal și într-o atmosferă extrem de tensionată, Comisia juridică a Senatului de la Washington urmează să voteze vineri dacă va trimite candidatura judecătorului Kavanaugh pentru votul final al senatorilor. Dar care sunt mizele nominalizării lui Kavanaugh și de ce se încearcă deraierea numirii sale pentru Curtea Supremă a Statelor Unite?

Înainte însă de a vedea care sunt mizele politice și juridice ale numirii lui Kavanaugh, ar fi indicat să explicăm ce anume este Curtea Supremă și care este rolul acesteia în Statele Unite.

Câteva date despre Curtea Supremă

  • Curtea Supremă este cea mai înaltă instanță din SUA. Articolul III din Constituția americană a creat Curtea Supremă în 1789 și a autorizat Congresul să adopte legi care instituie un sistem de tribunale inferioare. În forma actuală a sistemului juridic federal, sub jurisdicția Curții Supreme se află 94 de instanțe de judecată la nivel districtual și 13 curți de apel.
  • Curtea include un judecător-șef (actualul este John Roberts) și alți opt judecători-asociați. Constituția Statelor Unite îi oferă președintelui autoritatea unică de numire a judecătorilor Curții Supreme, însă orice numire pe care el o face trebuie aprobată cu majoritate de voturi în Senatul de la Washington. Înainte de a fi supuși votului senatorilor, candidații sunt chemați în fața Comitetului Judiciar al Senatului, unde li se cere să depună mărturie despre filosofia lor juridică și să-și prezinte opiniile.
  • Judecătorii Curții Supreme servesc pe viață, astfel încât influența lor asupra societății americane ar putea fi uriașă. Ei se pot retrage din funcție, pot demisiona sau pot fi înlăturați prin procedura de „impeachement”. În mod normal, judecătorii de la Curtea Supremă stau în funcție zeci de ani.
  • Senatul a recurs rar la dreptul de a bloca candidați la Curtea Supremă. În 1987, democrații (care aveau majoritatea în Senat) au respins nominalizarea judecătorului Robert Bork la instanta supremă. Magistratul conservator fusese numit de către președintele Ronald Reagan, iar democrații au avut obiecții legate de opiniile sale în ceea ce privește avortul și puterea executivă.
  • De ce este importantă Curtea Supremă? Instanța are autoritatea de a anula orice lege statală sau federală pe care o consideră neconstituțională. Curtea este chemată în mod regulat să se pronunțe asupra unor cazuri vizând libertatea individuală – cum ar fi drepturile civile și libertatea de exprimare – și chestiuni precum avortul, pedeapsa capitală și dreptul poliției de a reține și cerceta persoane suspecte de comiterea unor crime.

Hotărârile sale în cazuri de referință au avut efecte majore în crearea Americii moderne, așa cum a fost cazul Brown v Board of Education în 1954 (a semnalat sfârșitul segregării rasiale), Roe v Wade în 1973 (a garantat dreptul la avort) sau decizia din 1976 care a permis statelor și legislatorilor federali să impună pedeapsa cu moartea.

Cazurile sunt adoptate cu o majoritate a celor noua judecători. Deși mandatul pe toată durata vieții le conferă independență politică, judecătorii sunt numiți (și aprobați) de către politicieni, ceea ce face ca Curtea Supremă să fie o instituție în care factorul politic este important. Și pentru că deciziile lor au o pondere atât de mare în societatea americană, opiniile politice ale Curții Supreme sunt deseori subiect de mare interes și dezbatere.

În general, Curtea este alcătuită din patru judecători conservatori și patru liberali, iar cel de-al nouălea este un așa-anumit swing voter, care uneori votează cu liberalii, alteori cu conservatorii. De asemenea, au mai existat cazuri în care judecătorii s-au întors împotriva președinților care i-au numit. De exemplu, David Souter a fost numit de republicanul George H. W. Bush, dar a votat ulterior alături de magistrații liberali.

Mize uriașe. La începutul lunii iulie, președintele Trump a anunțat nominalizarea judecătorului conservator Brett Kavanaugh, un magistrat în plină ascensiune de la Curtea de Apel din Washington, ca înlocuitor al lui Anthony M. Kennedy la Curtea Supremă. Acesta din urmă, un judecător conservator și el, numit de Ronald Reagan în 1988, a anunțat în vară că se va retrage din funcție începând cu 31 iulie.

Analiștii afirmă că Kavanaugh este mult mai conservator în atitudinea sa decât Kennedy, care a fost moderat și a votat deseori (51 de ori) cu colegii liberali în chestiuni legate de avort, pedeapsa cu moartea sau drepturile homosexualilor. De altfel, la Casa Albă, atunci când a fost anunțat ca nominalizarea lui Trump, Kavanaugh și-a exprimat crezul juridic afirmând: „Un judecător trebuie să fie independent și trebuie să interpreteze legea, nu să facă legea.”

Sunt mai multe motive pentru care confirmarea lui Kavanaugh este importantă. Dacă va fi confirmat de Senatul american, Kavanaugh va fi cel de-al doilea judecător de la Curtea Supremă numit de Trump, după Neil Gorsuch, o victorie remarcabilă pentru președintele republican.

Dacă confirmarea acestuia va avea loc în perioada următoare, așa cum doresc republicanii, președintele Trunp va avea în mână și un as politic formidabil, care ar putea să influențeze decisiv alegătorii înainte de alegerile intermediare cruciale de la 6 noiembrie. Rar se întâmplă ca președintele american să reușească să numească doi judecători la Curtea Supremă în primii doi ani de mandat. Va fi un succes major pentru fostul om de afaceri devenit președinte al Statelor Unite, care îi va cimenta moștenirea juridică.

În plus, prin confirmarea lui Kavanaugh înainte de alegeri, președintele Trump se asigură că cel mai înalt for juridic din Statele Unite va fi dominat de conservatori și va avea un rol decisiv în cazul în care democrații vor câștiga controlul Congresului în urma alegerilor din noiembrie și vor declanșa procedurile de suspendare a sa.

Discuțiile despre înlăturarea din funcție a lui Trump au luat amploare în ultima perioadă, iar liderii Partidului Democrat vorbesc tot mai des despre acest lucru. În acest context, Curtea Supremă (cu o majoritate conservatoare) ar putea să fie cea care va decide viitorul politic al lui Donald Trump.

Dar miza confirmării lui Kavanaugh este însemnată si din alte motive. Alături de cele două nominalizări pentru Curtea Supremă (una confirmată deja – Gorsuch, alta pe cale de a fi acceptată – Kavanaugh), Trump a schimbat dramatic peisajul juridic din Statele Unite. Cu ajutorul republicanilor din Senat, președintele Trump a instalat deja mai mulți judecători la curțile de apel în primii săi doi ani de mandat în comparație cu alte administrații. Până în acest moment, Senatul a confirmat un număr record de 26 de judecători noi la curțile de apel, toți nominalizați de președintele Trump, o mișcare dramatică în sistemul juridic din Statele Unite.

În sfârșit, poate cel mai considerabil efect al confirmării lui Brent Kavanaugh pentru Curtea Supremă este cel al influenței pe care votul său îl va avea în cazul unor decizii cruciale. Opinia lui conservatoare ar putea să cântărească enorm în multe cazuri majore (nu neapărat imediat, dar în anii care urmează), ceea ce explică de ce bătălia pentru nominalizarea sa este atât de brutală.

Iar factorul vârstei nu este deloc de neglijat. Având în vedere că judecătorii de la Curtea Supremă sunt numiți pe viață, iar Kavanaugh are 53 de ani, înseamnă că el ar putea să stea în funcție câteva decenii, cu consecințe fundamentale pentru multe generații (nu este exclus ca, în următorii ani, Trump să mai aibă ocazia de a numi un alt judecător, dacă ținem cont de faptul că magistrații liberali Ruth Bader Ginsburg și Stephen Breyer au 85 de ani, respectiv 80 de ani. Ambii au fost numiți de democratul Bill Clinton).

Opiniile conservatoare exprimate de Kavanaugh sunt, de altfel, și motivul pentru care democrații i se opun cu atâta înverșunare. În special atitudinea sa față de legea avortului a stârnit furie printre democrați și activiști liberali, care au protestat, au trimis scrisori, au sunat senatorii indeciși și, în general, au depus eforturi mari (susținute de campanii de presă, la TV sau pe canalele de socializare media de milioane de dolari) pentru a bloca confirmarea lui Kavanaugh.

În afară de restricționarea accesului la avort, democrații se tem că judecătorul Kavanaugh va avea un cuvânt greu de spus în limitarea utilizării deciziilor ce iau în considerare rasa atunci când e vorba, de exemplu, de admiterea la universități, în menținerea restricțiilor de vot, în extinderea drepturilor celor care susțin armele de foc, în înlăturarea reglementărilor privind finanțarea campaniilor electorale și în acordarea unui rol mai important religiei în viața publică.

Unii democrați au pus la îndoială chiar legitimitatea numirii unui judecător de către un președinte investigat în legătură cu relațiile sale cu Rusia și cu ceea ce unii numesc obstrucționarea justiției.

În acest scenariu complex trebuie înțelese și scandalurile sexuale din ultimele două saptămâni, în care trei femei au declarat public că au fost agresate de către Kavanaugh când acesta era elev de liceu și student. Miercuri dimineață, Julie Swetnick a devenit cea de-a treia femeie ce îl acuză de comportament sexual nepotrivit pe magistratul conservator, care a declarat în repetate rânduri că a tratat întotdeauna femeile cu respect (ulterior, ziariștii au relatat că un fost prieten al lui Swetnick a solicitat în urmă cu câțiva ani un ordin restrictiv împotriva ei, punând astfel sub semnul întrebarii credibilitatea femeii).

În cursul serii de miercuri, o a patra femeie l-a acuzat în mod anonim pe judecătorul Kavanaugh de agresiune fizică, în urma unui incident care ar fi avut loc în 1998. Judecătorul a respins și aceste acuzații.

Noile acuzații au venit înainte de audierea publică de joi, în Senat, a Christinei Blasey Ford, în vârstă de 51 de ani, care afirmă că a fost agresată sexual de Kavanaugh la o petrecere între adolescenţi, în anii 1980. Judecătorul va depune și el mărturie. Potrivit unui comunicat postat marţi pe site-ul comisiei, senatorii din Comisia juridică a Senatului ar trebui să voteze vineri nominalizarea judecătorului la Curtea Supremă.

Mulți analiști se întreabă însă dacă, în urma noilor acuzații apărute, votul va mai avea loc sau dacă judecătorul va reuși să convingă senatorii că este magistratul potrivit pentru Curtea Supremă și va primi undă verde. Nu este exclus nici ca Trump, aflat sub o presiune extraordinară, să decidă retragerea nominalizării lui Kavanaugh, asa cum a lăsat să se înțeleagă miercuri. Drama legală așadar se prelungește.

Concluzia. Președintele Trump și republicanii speră ca Brett Kavanaugh să fie confirmat la Curtea Supremă cât mai curând. Așa cum am văzut, importanţa numirii sale pentru instanța supremă este semnificativă. La fel de mari sunt și riscurile în cazul în care nominalizarea sa va fi retrasă sau respinsă.

Orice alt candidat nominalizat de Trump nu va mai putea fi confirmat până la alegerile din 6 noiembrie. Dacă democrații câștigă Senatul, lucrurile se vor complica, iar o altă nominalizare făcută de Trump va întâmpina obstacole majore până va fi acceptată. Agenda lui va fi afectată, la fel și viitorul său politic. De aceea confirmarea lui Kavanaugh este esențială pentru liderul republican.

La rândul lor, nici democrații nu sunt scutiți de emoții. Dacă Kavanaugh va fi confirmat, Curtea Supremă a Americii, așa cum există ea în prezent, va fi o amintire. Eforturile depuse de câteva decenii de cercurile conservatoare pentru a înclina instanța supremă în favoarea lor vor fi astfel răsplătite. Un judecător cu o jurisprudență conservatoare își va lăsa amprenta decisivă asupra societății americane, a Curții Supreme și a Statelor Unite pentru mult timp de-acum înainte.

Surse: Reuters, CNN, BBC, The Guardian, New York Times, The New Yorker, TIME, Twitter

Foto: Wikipedia

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. CNN, NYT, WaPo, The Guardian…si toti ceilalti idioti, miau miau miau, cat va mai smiorcaiti… 20-20 Trump!

  2. In America in toate saloanele de coafura mamele sunt furioase pe democrati pentru incercarea de linsaj la adresa lui kavanaugh (mama bears). in piete si la medic americanii ii injura non-stop pe democrati pentru aceasta mizerie. estimez un val gigantic anti-democrati in noiembrie. toata lumea e furioasa pe ei in America. sa vii cu acuzatii neprobate, unde nu spui nici macar data si locul si sa te astepti ca judecatorul sa se retraga e culmea stalinismului. dar se stie, din 1968 partidul democrat e un partid stalinist, bolsevic.

    • În ce America trăiești? Eu locuiesc în Main Line, PA – republican 95% și nu am văzut nicăieri manifestările de care pomenești. Nu generaliza.

  3. Aceste femei ce au pazit pana acum , de nu l-au acuzat timp de cativa zeci de ani .

  4. Adrian Novac, daca vrei sa te ia lumea in serios, ia in considerare macar 1 sursa de dreapta la 2 de stanga. Ai in subsolul articolului 8 surse si toate sunt anti-conservatoare si anti-Trump.
    Ce se intampla cu Kavanaugh acum este aproape un copy-cat cu linsajul mediatic al judecatorului Clarence Thomas la confirmarea lui in cadrul Curtii Supreme in 1991.
    Este o campanie mizerabila de discreditare a unui magistrat cu o reputatie impecabila.
    Recomand declaratia lui Clarence Thomas din finalul audierilor in Senat in 1991:

    • Felicitari pentru comentariu, Kenobi!
      De asemenea, incep sa ma indoiesc cit de „libera” este G4Media. Tot ceea ce publicati, comentati, cercetati, anchetati, evaluati pare sa se indrepte doar intr-o directie. O fi ea presa libera, dar nu-i obiectiva. Deloc.

  5. Repostez de la articolul anterior: cred că “democrații” au supralicitat linșarea mediatică a lui Kavanaugh.

    Ford a ieșit cu o poveste subțirică, neconfirmată de niciunul din presupușii martori pe care i-a numit singură (care au declarat că fie nu au fost acolo fie nu-l cunosc pe Kavanaugh), și care se contrazice cu versiunile anterioare, în care Kavanaugh nici măcar nu apare. Dar, activistă a partidului Democrat, a vrut să înscrie un gol pentru echipă.

    A doua poveste a fost și mai subțire. Nici măcar New York Times, care urăște republicanii, pe Trump și implicit pe Kavanaugh, nu a publicat povestea – probabil de frică – după ce toți colegii de la Yale a lui Kavanaugh au dezmințit acuzațiile.

    A treia vine prin Michael Avenatti, un impostor atât agitat cât tupeist, și e o poveste cu scenariul rupt parcă din seria Saw. Swetnick , cu 3 ani mai mare decât Kavanaugh, vinde gogoși care includ “cel puțin 10 petreceri” cu puști de liceu în care ea – adultă – lua parte, unde fetele erau drogate și violate în serie, și nimeni (inclusiv ea) nu a zis niciodată nimic.

    Cele trei acuzații au în comun vociferările “democraților” care cer amânarea confirmării pentru “investigații”. Defapt asta e miza de la început, ținând cont de faptul că scrisorica lui Ford a fost cunoscută de “democrați” timp de peste două luni dar au ieșit cu ea – pac, la Răsboiul! – chiar în ajunul votului.

    Deja confirmarea a fost amânată de republicanii prinși pe picior greșit de virulența și lipsa completă de fair play a adversarilor. Orice amânare ulterioară ar fi urmată de noi acuzații: în liceu Kavanaugh mânca bebeluși, făcea baie în sânge de virgine, năpârlea cu piele de crocobaur, etc. etc., și diverși activiști democrați, cu ștate în regulă de donatori la “Friends of Bernie Sanders”, vor cere mai multe investigații FBI, până la alegeri când câștigă ei senatul.

    Rămâne de văzut dacă strategia merge.

  6. Fox ce parere are ?

    PS. SI APROPO : AVETI NEVOIE DE DONATII ? ATUNCI PREZENTATI NU DOAR CEEA CE VA CONVINE CI SI CEEA CE NU VA CONVINE !

    PPS. Adica FITI OBIECTIVI ! 😉

  7. PENTRU Mr. K !
    Si ce dacă? Jean boxează … si ceea ce zice g4media e sfant ! Nu vezi ca strigă din toate literele JOS TRUMP ? Pai, nu ? Marea miscare a feministelor americane trebuie sa aibe castig de niscai dolari ”rusesti ”! SI fostul UFDR infințat de tovarăsa doamnă ANA PAUKER castiga tot asa dolarii ”rusesti ” !

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.