Miza revocării procurorului general: Momentele importante când Augustin Lazăr s-a opus tăvălugului PSD-ALDE de demolare a Justiției

Procurorul general, Augustin Lazăr, este unul dintre șefii instituțiilor esențiale care, pentru că s-a opus constant tăvălugului de demolare a Justiției pus în mișcare de PSD-ALDE, a devenit indezirabil pentru coaliția aflată la guvernare.

Lazăr a fost unul dintre criticii procedurii de revocare din funcția de șefă a DNA a Laurei Codruța Kovesi, afirmând că activitatea Direcției anticorupție este una eficientă şi că nu există niciun fel de motiv întemeiat de revocare a procurorului-şef care lucrează în mod clar în cadrul legii, iar „inculpaţii cu resurse îşi încearcă ultima şansă”. După ce Kovesi a fost, totuși revocată, Augustin Lazăr a transferat-o la Parchetul general, unde se ocupă de strategia națională anticorupție.

Procurorul general a criticat în termeni duri și OUG 13, adoptată la propunerea ministrului justiției din ianuarie 2017, Florin Iordache.

”Ca membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, vă pot spune ca ordonanţa de urgenţă este o ofensă adusă autorităţii judecătoreşti, fiind discreţionară, vădit neconstituţională şi trebuie atacată urgent la Curtea Constituţională. Despre consecinţele ei grave am avertizat în comunicatul de ieri al Ministerului Public”, a declarat Augustin Lazăr într-un punct de vedere remis News.ro.

”Dosarul Jandarmeriada”

Parchetul General a anunțat pe 14 august preluarea de la Parchetul Militar a anchetei demarate după atacurile violente ale jandarmilor la adresa protestatarilor de vineri, 10 august. Parchetul Militar se autosesizase duminică, atunci când a deschis un dosar penal, în care a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile de purtare abuzivă și abuz în serviciu, adică pentru fapte, și urmează identificarea făptuitorilor.

”Preluarea dosarului are ca temei cercetarea unitară a evenimentelor, avându-se în vedere şi formularea unor plângeri împotriva ministrului afacerilor interne, prefectului municipiului Bucureşti, conducerii Jandarmeriei Române şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, constituindu-se dosar penal la nivelul Secţiei Parchetelor Militare – PICCJ, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi purtare abuzivă”, a precizat atunci Parchetul general.

Între timp, au început să fie chemați de către procurori, pentru audieri, mai mulți șefi din Jandarmerie, dar și prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, viceprimarul Aurelian Bădulescu și șeful DIPI, Mihai Cristian Mărculescu.

Vineri, a fost audiat la Parchet viceprimarul Capitalei Aurelian Bădulescu, care a susținut că avea date că la protestul din 10 august urmau să fie violențe și a apreciat că jandarmii au acționat corect pentru restabilirea ordinii de drept, precizând că nu a existat un centru de comandă, ci o încăpere unde el și prefectul a trebuit să ia măsuri (detalii aici).

Joi a fost audiat colonelul Paraschiv, șeful Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei (BSIJ), celebrul “om în alb”, aşa cum a devenit cunoscut pe reţele de socializare. El a ieșit în jurul orei 15.15 de la Parchetul General, refuzând să răspundă întrebărilor. Întrebat cu insistență dacă a fost justificată violența jandarmilor, Paraschiv a răspuns: ”m-ați văzut pe mine agresiv?” (detalii aici).

Și Prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, a fost audiată miercuri de procurori în legătură cu violențele din 10 august. Ea a declarat că nu a fost în Piața Victoriei în acea zi și că nu a văzut cu ochii ei ce se întâmplă acolo, cu toate că a semnat ordinul de evacuare a Pieței de către jandarmi (detalii aici).

Criticarea modificărilor aduse Codurilor penale

Augustin Lazăr a criticat în termeni duri masacrarea de către PSD-ALDE a Codului penal, mai ales a dezincriminării infracțiunii de abuz în serviciu, pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. ”Există indicii serioase că acest text de lege ar fi neconstiutuțional, deoarece nu ar asigura o protecție efectivă cetățenilor. Statul român trebuie să-și îndeplinească cu bună credință angajamentele internaționale și să asigure cetățenilor săi o protecție efectivă împotriva corupției”, a declarat, în iulie, procurorul general, Augustin Lazăr.

În ultimii patru ani au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi – funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni – pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu, însă niciunul nu a săvârşit faptele pentru sine sau pentru rude, a precizat miercuri procurorul general, Augustin Lazăr, în contextul modificărilor aduse Codului penal.

“Este o zi importantă, în care trebuie să ne gândim bine ce facem pentru a nu regreta. În ultimele două zile, Ministerul Public a realizat un studiu de impact pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă acest text de lege ar intra în vigoare. Rezultatele sunt surprinzătoare. Mai întâi, în ultimii patru ani au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi, funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni, la nivel central, pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Foarte interesant, am căutat printre aceşti inculpaţi să vedem dacă vreunul dintre ei a comis faptele pentru sine sau pentru rude şi nu am găsit niciun caz, ceea ce înseamnă că profesionalizarea acestui gen de activitate infracţională a ajuns la un nivel, la un mod de operare mai sofisticat. Presupune mereu folosirea unor terţi, a unor persoane care sunt paravan, ‘oameni de paie’, care primesc bunurile, primesc foloasele respective şi dispar după acel paravan”, a susţinut procurorul general la intrarea în sediul CSM, citat de Agerpres.

Potrivit lui Augustin Lazăr, o primă concluzie ar fi că infracţiunea de abuz în serviciu ar fi dezincriminată (detalii aici).

În ceea ce privește amendarea Codului de procedură penală, Augustin Lazăr a declarat că, în urma analizei modificărilor făcute la actul normativ, Ministerul Public a identificat un număr de 33 de articole care au suspiciuni de neconstituţionalitate.

“Toate aceste articole au fost sesizate instituţiilor care au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională. Urmează să vedem în continuare ce va spune Curtea Constituţională despre suspiciunile pe care le-am formulat noi”, a afirmat Augustin Lazăr, prezent la Alba Iulia la conferinţa internaţională “Independenţa şi imparţialitatea justiţiei în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului” (detalii aici).

Criticarea modificărilor aduse legilor Justiției

Augustin Lazăr a fost un critic dur și constant al amendării de către PSD-ALDE-UDMR a celor trei legi ale Justiției. În decembrie 2017, el declara că „dorinţa de a pune sub control Justiţia este mai puternică decât raţiunea”.

”Modificarea legilor Justiţiei în aceste condiţii improprii şi fără să avem studii de impact cu referire la rezultatele care s-ar produce va bulversa în mod sigur Justiţia română. Acest aspect se vede de către orice persoană de bună credinţă. Nu trebuie să fii mare jurist pentru a înţelege aceste lucruri”, a spus procurorul general pe 7 decembrie 2017, la scurt timp după adoptarea de către Camera Deputaților a modificărilor aduse legii privind statutul magistraților.

De asemenea, el a criticat și înființarea secției speciale de anchetare a judecătorilor și procurorilor: „Ar trebui să nu existe niciun fel de secţie. Pot spune doar un singur cuvânt: discriminare. Nu poate exista o structură investigativă care să vizeze o categorie profesională, nici măcar magistraţii”.

În martie 2018, Augustin Lazăr a revenit cu noi critici la adresa modificării celor trei acte normative care stau la baza sistemului judiciar, avertizând că mai mult de o treime dintre magistraţii Ministerului Public se califică pentru a ieşi din sistem, dacă legile Justiţiei ar intra în vigoare aşa cum au fost modificate.

„Acest impact (al modificărilor legilor Justiţiei, n.r.) a fost sintetic exprimat de Consiliul Suprem al Magistraturii atunci când a făcut calculele respective şi a estimat că până la sfârşitul lunii ianuarie 2018 ar avea vocaţie la pensionare, dacă noile legi ar intra în vigoare, 747 de procurori, ceea ce ar reprezenta ceva mai mult decât o treime din Ministerul Public, şi 1.400 şi ceva, aproape 1.500 de judecători. Aceasta ar fi o ofertă de nerefuzat de un magistrat care are aceste condiţii: vrei să mergi la pensie cu o pensie mai mare decât salariul, sau vrei să rămâi şi să munceşti şi să pierzi totul? Fiindcă, în aceste condiţii de răspundere, s-ar putea să nu convină multor magistraţi să-şi continue activitatea”, a declarat Augustin Lazăr într-un interviu acordat Digi24.